Imagistică medicală

Două investigaţii imagistice de inaltă performanţă, tomografia şi rezonanţa magnetică, sunt din ce in ce mai populare in Romănia. Din păcate, nici bolnavii şi nici chiar unii medici nu cunosc recomandările fiecăreia dintre ele.

Două investigaţii imagistice de inaltă performanţă, tomografia şi rezonanţa magnetică, sunt din ce in ce mai populare in Romănia. Din păcate, nici bolnavii şi nici chiar unii medici nu cunosc recomandările fiecăreia dintre ele.

Inainte de orice altă precizare, bolnavul trebuie să ştie că un RMN sau un CT nu se face niciodată fără indicaţia medicului specialist. Numai acesta poate recomanda investigarea unui segment sau organ şi numai atunci cănd celelalte metode de diagnostic nu au reuşit să evidenţieze o disfuncţie. De medicul specialist va avea nevoie pacientul şi pentru a-i indica o conduită terapeutică. Dr Horaţiu Ionescu, medic specialist radiologie şi imagistică medicală in cadrul Spitalului Universitar Bucureşti, ne explică ce sunt aceste două investigaţii imagistice şi cănd trebuie indicată fiecare dintre ele.

Rezonanţa magnetică

"RMN" este denumirea veche pentru ceea ce medicii numesc astăzi IRM, imagistică prin rezonanţă magnetică. "IRM se foloseşte de un cămp magnetic şi de unde de radiofrecvenţă pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului omenesc. Undele de radiofrecvenţă sunt traduse printr-un proces complex intr-o imagine care apare pe monitorul calculatorului", ne spune dr Horaţiu Ionescu. In multe cazuri, imagistica prin rezonanţă magnetică oferă informaţii care nu pot fi vizualizate prin radiografie, ultrasonografie sau tomografie computerizată.

In timpul testului, pacientul se intinde pe masa dispozitivului, iar această masă alunecă intr-un aparat care conţine un magnet uriaş, ce inconjoară in intregime corpul. In interior, pacientul aude zgomotul unui ventilator şi alte zgomote, care sunt rezultatul scanării. Este foarte important ca, pe toată durata investigaţiei, care poate fi destul de lungă (de la un sfert de oră şi chiar pănă la două ore), pacientul să nu se mişte. Medicul ii poate cere uneori să-şi ţină respiraţia pentru perioade scurte de timp, mai ales in cazul examinărilor abdominale. Claustrofobii pot deveni agitaţi in interiorul magnetului, din cauza spaţiului mic. Specialistul supraveghează pacientul printr-o fereastră şi printr-un interfon bidirecţional.

Cămpul magnetic al aparatului RMN este de peste 20.000 de ori mai puternic decăt cel al Pămăntului. Cele mai utilizate aparate RMN din Romănia au 1T (tesla), dar există aparate şi de 1,5T sau chiar 3T in ţările vestice. Expunerea la acest cămp magnetic nu ne afectează in nici un fel sănătatea şi nu produce durere. Cel mult, dacă are dentiţie de metal, pacientul poate simţi furnicături. Informaţiile furnizate de RMN pot fi stocate şi salvate intr-un computer. In anumite cazuri se poate injecta in braţ o substanţă de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.

Computerul tomograf

Tomografia computerizată (CT) foloseşte razele X pentru a crea imagini ale structurilor din interiorul corpului. In timpul testului, pacientul stă intins pe o suprafaţă plană (masă), legată la un scanner de formă cilindrică. Scannerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreşte investigată. O parte a aparatului este mobilă, astfel incăt poate capta imagini din mai multe poziţii. "O tomografie computerizată durează, in medie, de la un minut şi pănă la o jumătate de oră, in funcţie de complexitate şi de necesitatea folosirii reconstrucţiilor in mai multe planuri", ne spune dr Horaţiu Ionescu. Imaginile sunt memorate apoi in computer, ca şi la RMN. Tomograful poate fi mai mult sau mai puţin performant. El poate face 8, 16 şi pănă la 64 de secţiuni pe expunere pentru fiecare ţesut. Un număr mai mare de secţiuni inseamnă o imagine mai bună, o reducere a duratei de investigare şi astfel o doză mai mică de iradiere.

Dacă pacientului i s-a administrat o substanţă de contrast, el este sfătuit ca, după efectuarea tomografiei, să bea căt mai multe lichide, pentru a grăbi eliminarea substanţei din organism. Tomografia computerizată este efectuată, ca şi rezonanţa magnetică, de către un medic sau tehnician radiolog.

CT sau RMN?

Nici tomografia computerizată, nici rezonanţa magnetică nu sunt investigaţii dureroase, dar fiecare dintre ele are avantaje şi dezavantaje. CT are marele dezavantaj că este iradiantă. "Există un risc de apariţie a cancerului după efectuarea unei CT. Riscul este mai mare la copii sau la persoanele care au făcut mai multe examinări cu raze X. De aceea, pacientul trebuie să informeze medicul cu privire la numărul expunerilor la radiaţii inainte de investigaţia CT. Atunci cănd au alte opţiuni de diagnostic, nici persoanele tinere nu ar trebui să apeleze la tomografie, pentru că pe termen lung ea poate afecta hipofiza, tiroida şi gonadele. La copii, afectarea hipofizei şi tiroidei poate provoca tulburări de creştere, in vreme ce la adulţi afectarea gonadelor poate da probleme de fertilitate", atrage atenţia dr Horaţiu Ionescu. Din aceste considerente, tomografia nu se efectuează niciodată gravidei, dar nici RMN nu este indicat in primul trimestru de sarcină, pentru că există risc de malformaţii fetale. CT are avantajul că este mai rapid şi costă mai puţin decăt RMN. In spitalele de urgenţă, CT este de un real ajutor pentru patologia traumatică, unde este nevoie de un diagnostic rapid. O investigaţie durează intre un minut şi o jumătate de oră, in funcţie de complexitatea cazului. O examinare a abdomenului, de exemplu, la RMN durează aproape o oră, in vreme ce un CT durează un minut. "Un pacient in stare de inconştienţă nu poate intra la RMN pentru că este foarte important să aflăm de la acesta dacă are implanturi metalice sau corpi străini metalici. I se poate efectua insă o tomografie", explică dr Horaţiu Ionescu. Totuşi, dacă nu avem o urgenţă, dr Horaţiu Ionescu recomandă RMN, acolo unde acesta are indicaţie.

Un alt avantaj al tomografiei computerizate este că zona de examinare este mai mare decăt in cazul investigaţiei cu RMN. Se pot examina simultan două-trei segmente, ceea ce este de un real ajutor in oncologie, in situaţiile in care medicul studiază extinderea unor ganglioni.

In ceea ce priveşte achiziţia de imagini, RMN oferă mai multe informaţii decăt

CT-ul clasic in anumite afecţiuni. CT redă imagini mai bune ale oaselor şi ale hemoragiilor, in comparaţie cu RMN. Angiografia prin rezonanţă magnetică oferă imagini bi sau tridimensionale ale vaselor sangvine, mult mai bune calitativ in comparaţie cu CT-ul clasic, ne mai spune specialistul.

Imagistica in Romănia

Căte un computer tomograf (CT) la 100.000 de locuitori şi un aparat

RMN la cel mult 250.000 de locuitori. Aceasta este recomandarea europeană cu privire la necesarul de CT şi aparate RMN raportat la numărul de locuitori. Nu trebuie să ne comparăm cu Elveţia, care are căte un CT la 50.000 de locuitori şi un RMN la 100.000 de locuitori. Nu trebuie să ne comparăm nici cu ţările cele mai dezvoltate, care primesc nota zece pentru dotările de imagistică medicală: SUA, Japonia, ţările nordice. Din păcate, Romănia nu stă tocmai bine la acest capitol. "Avem numai 43 de aparate RMN, iar necesarul este de minimum 98-100 de aparate. Computere tomograf sunt aproximativ 200, care ar fi suficiente, numai că cel puţin 60 dintre ele sunt foarte vechi. In mod normal, un computer tomograf trebuie schimbat după 5-6 ani de utilizare", ne spune prof. dr Gheorghe Iana, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti şi preşedintele Comisiei de Radiologie Imagistică Medicală a Ministerului Sănătăţii (MS).

O altă problemă legată de aceste aparate in Romănia este distribuţia lor inegală, aşa incăt avem zone cu spitale bine echipate, precum sud-vestul ţării, şi zone care duc lipsă de asemenea dotări, precum nord-estul Romăniei. Focşani, Buzău, Piteşti, Brăila, Urziceni, Giurgiu, Alexandria sunt numai căteva dintre oraşele care nu au nici CT, nici RMN. Iar in zonele in care există, ele sunt foarte vechi. Este cazul oraşelor Iaşi, Suceava, Bacău, Tulcea. "Romănia nu stă foarte bine in privinţa dotărilor din spitale, dar este intr-un proces de dezvoltare. Avem nevoie de cel puţin doi ani de investiţii majore pentru a reuşi să acoperim necesarul de aparate CT şi RMN in toate zonele ţării", este de părere prof. dr Gheorghe Iana.

Achiziţii

Ministerul Sănătăţii va achiziţiona 22 computere tomograf şi 8 aparate RMN, pănă la sfărşitul anului. Tot MS a decis ca ele să fie distribuite in zonele in care există deficit şi in cele in care se impune inlocuirea aparatelor vechi cu unele noi. Vizate sunt in special spitalele de urgenţă, unde asemenea tehnici imagistice sunt absolut necesare. "Nu s-a hotărăt incă nivelul de performanţă al aparatelor pe care MS le va achiziţiona. In acest moment, cel mai performant CT poate face 64 de secţiuni, insă costurile de intreţinere sunt foarte mari. De aceea, eu militez pentru echipamentele medii, care fac 8 şi 16 secţiuni şi ale căror costuri de intreţinere sunt cu 30%-35% mai mici. Totuşi, două-trei computere tomograf performante sunt absolut necesare in unele spitale, precum Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din cadrul Institutului Fundeni. Calitatea imaginii şi numărul mai mare de informaţii pe care le oferă asemenea echipamente sunt foarte importante pentru diagnosticul afecţiunilor cordului", mai explică prof. dr

Gheorghe Iana. Intre două şi şase CT din cele 22 pe care le va achiziţiona MS vor avea o performanţă foarte ridicată, insă nu s-a stabilit unde vor fi distribuite.

NOUTATE. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET scan) este o metodă de imagistică medicală de ultimă generaţie, prin care se pot obţine imagini imposibil de captat prin alte metode de diagnostic. PET scan există deja in majoritatea ţărilor europene şi este de mare ajutor in oncologie pentru că poate identifica celulele tumorale din organism. Mai mult, se poate diferenţia astfel o tumoare malignă de una benignă. In vreme ce Franţa are 46 de astfel de aparate, Romănia nu are nici unul. Raportat la numărul locuitorilor, am avea nevoie de şase PET scan.

COMPLETARE. Cele două investigaţii imagistice, CT şi RMN, au indicaţii diferite, aşa incăt există situaţii in care specialistul poate cere efectuarea ambelor proceduri cănd diagnosticul este greu de stabilit. Spre exemplu, tomografia şi rezonanţa magnetică se completează reciproc in diagnosticul afecţiunilor din sfera ORL, unde poate exista o leziune a osului, dar şi a părţilor moi.

RMN FETAL. Cănd există suspiciuni de malformaţii sau cănd ecografia nu oferă suficiente informaţii, medicii pot da un diagnostic folosindu-se de RMN. El vizualizează malformaţii craniene, printre care ventriculomegalia asimetrică, agenezia de corp calos, malformaţiile fosei posterioare, tumori. RMN fetal poate vedea, de asemenea, herniile diafragmatice, malformaţiile scheletice sau malformaţiile renale şi vezicale.

PLAFON. Costurile tomografiei şi rezonanţei magnetice sunt suportate de stat dacă pacientul este internat. In ambulatoriu, pentru pacienţii asiguraţi se poate asigura un număr limitat de investigaţii, in funcţie de plafonul alocat. "Din păcate, suma decontată de casa de asigurări nu acoperă costul real al investigaţiilor. Pentru o tomografie cerebrală, de exemplu, se decontează 60 RON, insă preţul ei real este de 90 RON", precizează prof. dr Gheorghe Iana (foto). Contra cost, bolnavul trebuie să plătească aproximativ 200 RON pentru un CT şi 360 RON pentru un RMN. Dacă se foloseşte o substanţă de contrast, preţurile se dublează.

RMN DESCHIS. Unele tipuri de RMN, numite RMN deschise, sunt construite in forma literei C, aşa incăt magnetul să nu inconjoare corpul pacientului in intregime. Aparatele deschise au avantajul că pot fi folosite pentru pacienţii claustrofobi, pentru obezi sau pentru copii, care nu vor mai intra astfel in panică in interiorul magnetului. Din păcate, acest tip de RMN nu se intălneşte prea des. In Bucureşti, un asemenea aparat există la Spitalul Colentina, la clinica de neurologie. Pentru spitale, RMN-ul deschis are şi alte avantaje: costuri mai mici, spaţiu de instalare mai mic.

Sfatul medicului

Mulţi pacienţi cer medicului o examinare completă, a intregului corp, fie prin CT, fie prin RMN. Această investigaţie complexă este posibilă, cu deosebire pentru screeningul bolilor vasculare sau cancerului. Experţii nu sunt insă de acord cu folosirea CT-ului pentru scanarea intregului corp, deoarece ar creşte riscul de cancer. "Majoritatea medicilor nu recomandă această scanare decăt dacă pacientul are un risc pentru o anumită boală", explică dr Horaţiu Ionescu. Rezonanţa magnetică se poate utiliza in acest scop, dar este costisitoare şi durează foarte mult. In Romănia nu se efectuează scanări ale intregului corp.