Moş Nicolae dă tonul la cadouri

Moş Nicolae dă startul la cadouri. Bucurie, recunoştinţă, dezamăgire sau indatorare... cadoul reprezintă un obiect care trezeşte numeroase sentimente.

Moş Nicolae dă startul la cadouri. Bucurie, recunoştinţă, dezamăgire sau indatorare... cadoul reprezintă un obiect care trezeşte numeroase sentimente. Despre semnificaţia cadourilor aduse de Moş Nicolae, despre cum este bine să fie oferite şi despre sentimentele pe care le incercăm in această perioadă ne vorbeşte psihologul Ştefania Niţă de la Centrul de Psihologie de Acţiune şi Psihoterapie.

Plăcerea de a dărui

Sărbătorile ne trezesc sentimente din vremea copilăriei. Cadourile, pregătirile, intălnirile cu cei dragi ne fac să ne simţim din nou copii. Simţim nevoia de a dărui şi de a primi cadouri, simţim nevoia de a fi impreună cu sufletele apropiate. Momentele de sărbătoare, dincolo de ceea ce reprezintă ele din punct de vedere al religiei şi tradiţiei, activează multe dintre mecanismele psihologice. Este perioada in care putem invăţa să comunicăm, fiind atenţi la simplele gesturi pe care le facem. Sunt părinţi cărora, spre exemplu, le este greu să spună "te iubesc" sau "ţin la tine" sau "mi-a fost dor de tine". Faptul că nu verbalizează poate să atragă in decursul timpului tot felul de tensiuni. Astfel de persoane vedem in preajma Sărbătorilor in plină agitaţie prin magazine. Ele caută cu frenezie obiectele pentru cei apropiaţi, dar nu işi pot exprima sentimentele. Dacă gestul de a oferi cadoul este insoţit de două-trei cuvinte sincere, chiar şi scrise, efectul este miraculos. In plan psihologic, oferirea unui dar insoţită de ceea ce exprimi inseamnă enorm. "Iţi dau acest lucru pentru că ţin la tine, pentru că imi eşti drag…"

De Sărbători, totul este posibil

Prin urmare, Moş Nicolae şi Sărbătorile de Crăciun au un rol benefic prin trăirile pe care le activează in noi. Cu condiţia ca efectul terapeutic să fie inţeles. In ritmul alert al societăţii moderne, cumpărăm cadouri, le impărţim, dar tot pe fugă. Indicat este să ne oprim puţin atunci cănd cumpărăm ceva şi să ne punem intrebarea de ce cumpărăm obiectul respectiv pentru persoana respectivă. Pentru că, dacă facem cadouri doar pentru că aşa se obişnuieşte, nu există nici un efect terapeutic. De la Sfăntul Nicolae şi pănă dincolo de Anul Nou, oamenii trăiesc parcă altfel, au plăcerea de a dărui şi credinţa că de Sărbători totul este posibil. Oamenii simt că trăiesc credinţa, simt că se apropie mai mult de Dumnezeu şi de ceilalţi.

Legenda Moşului

De unde vine ideea de a dărui de Sfăntul Nicolae? "Ca ierarh al Mirelor Lichiei - Turcia de astăzi - , Sfăntul Nicolae venea in ajutorul săracilor cu diferite ajutoare din bunurile sale. Provenea dintr-o familie foarte bogată şi obişnuia să impartă cadouri nevoiaşilor. Pe cei goi ii imbrăca. Ajuta văduve, orfanii fără sprijin, bătrănii neputincioşi şi abandonaţi. A ajutat fetele sărmane să se mărite, dăndu-le zestre. Trebuie să precizăm că ideea de Moş Crăciun a apărut in Olanda şi s-a dezvoltat după imaginea Sfăntului Nicolae, care a fost o persoană reală. Cănd coloniile olandeze au călătorit in America au adus cu ele un episcop care purta un costum roşu şi mergea călare pe un cal alb. Imaginea americană a episcopului va evolua treptat pănă la cea a unui bătrăn vesel, care face daruri. Astfel, din secolul al XII-lea, ziua Sfăntului Nicolae a devenit zi a darurilor şi a operelor de caritate", ne spune părintele Gheorghe Palcău, de la Parohia Sohatu - Călăraşi.

Dacă Moş Crăciun aduce cadouri tuturor, Moş Nicolae e puţin mai pretenţios. Copiii cuminţi primesc dulciuri şi jucării. Copiii care nu i-au ascultat pe părinţi, cei care nu au fost cuminţi pot găsi dimineaţa in ghetuţe şi o nuieluşă. Şi acest fenomen are o explicaţie. Se pare că in trecut, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, fetele care făceau şcoala la mănăstire işi puneau la uşă căte o şosetă şi un bilet pentru Moş Nicolae. In bilet işi lăudau cuminţenia, notele bune pe care le-au primit. Dimineaţa, găseau şosetele pline cu fructe glasate sau bomboane. Maica stareţă citea biletele şi făcea daruri in funcţie de merit, ca din partea Sfăntului Nicolae.

SFĂNTUL. Sfăntul Nicolae a trăit la sfărşitul sec. al III-lea - inceputul sec. al IV-lea. La 6 decembrie 352, trupul său a fost inmormăntat in Mănăstirea Sionului (Turcia). In anul 1087, nişte negustori italieni au luat rămăşiţele Sf. Nicolae şi le-au dus la Bari, acolo unde in 1197 a fost ridicată o biserică in memoria sfăntului. Din secolul al XIX-lea, măna dreaptă a Sf. Nicolae este păstrată la Biserica Sfăntul Gheorghe Nou din Bucureşti.

POVESTE. Unele izvoare istorice spun că ideea de Moş care aduce daruri copiilor a apărut in Scandinavia, cu mult inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, care se numea Odin şi care călătorea cu un cal cu opt picioare. Călătoriile lui Odin aveau loc mai ales iarna. Odin mergea prin toată lumea, le oferea daruri celor buni şi ii pedepsea pe cei răi. Deşi in creştinism s-au pierdut aceste povestiri, ele au rămas in conştiinţa oamenilor.

Sfatul medicului

Psihologul Ştefania D. Niţă le recomandă părinţilor să lase deoparte pragmatismul cănd cumpără cadouri pentru cei mici. Se intămplă in cazul multor părinţi ca Moş Nicolae să devină un mijloc de a mai scăpa de o grijă, de a imbina utilul cu plăcutul. Se găndesc: "De ce-ar mai avea nevoie copilul? De şosete, căciulă, mănuşi şi un pulover. Vine Moş Nicolae şi atunci i le iau şi in felul ăsta primeşte şi un cadou". Un astfel de cadou este resimţit de copil ca o dezamăgire. Mult mai mult il bucură pe un copil o ciocolată decăt un fular.