x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Medicul de familie Neuropatiile periferice

Neuropatiile periferice

de Dr. Dana Chehne    |    26 Feb 2008   •   00:00

Neuropatiile periferice reprezintă un capitol vast şi greu abordabil al practicii medicale. Dificultatea nu constă în stabilirea diagnosticului, care generic e uşor de făcut, ci în precizarea etiologiei, a cauzei, fără de care nu se poate face un tratament corect şi eficient.

Neuropatiile periferice reprezintă un capitol vast şi greu abordabil al practicii medicale. Dificultatea nu constă în stabilirea diagnosticului, care generic e uşor de făcut, ci în precizarea etiologiei, a cauzei, fără de care nu se poate face un tratament corect şi eficient.

 

În general, bolnavul se prezintă la medic pentru durere, care este descrisă de obicei ca o senzaţie de arsură, intensă şi persis­tentă, care nu e legată de mişcare sau de efort şi deseori se agravează noaptea, tulburând somnul pacientului. Ea apare iniţial la nivelul extremităţilor, la mână sau picior, progresând ulterior pe braţ sau coapsă.

Durerea este asociată cu sensibilitate la atingere, amorţeală, furnicături, tremurături, lipsă de coordonare a mişcărilor, slăbi­ciune musculară. În timp, bolnavul pierde sensibilitatea locală, nu mai poate efectua mişcări – la început complexe, apoi chiar şi pe cele simple – lucru care împreună cu durerea violentă ajunge ca practic să îl incapaciteze.

Cauzele neuropatiilor sunt extrem de variate: traumatismele prin accident, cădere, sport sau chiar microtraumatismele repetate, de exemplu o anumită poziţie nefiziologică sau mişcări repetate, cum ar fi utilizarea tastaturii calculatorului, precum şi tumorile pot da o neuropatie care afectează de regulă un singur nerv.

Diabetul reprezintă cea mai frecventă cauză de neuropatie, aproape o jumătate din suferinzii de diabet prezentând această complicaţie în perioada evoluţiei bolii. Alte cauze sunt: deficienţa de vitamine B, etilismul, anumite boli autoimune – lupus, sindromul Guillaine-Barre, poliartrita reumatoidă, afecţiuni hepatice sau renale grave, hipotiroidism, boli genetice – amiloidoza, maladia Charcot, intoxicaţii cu me­tale grele, unele medicamente, de pildă cele folosite în terapia cancerului, în fine, anumite infecţii virale – de exemplu cele produse de virusul herpetic, varicelo-zoosterian, virusul cytomegalic şi Epstein-Barr.

Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic şi neurologic, precum şi pe anumite teste paraclinice – examen de sânge şi urină, care pot da informaţii privind cauza neuropatiei – electromiograma, biopsia de nerv.

Neuropatiile beneficiază de tratamentul maladiei care le-a cauzat, putându-se în aceste cazuri ameliora sau vindeca. Neuropatia diabetică, de pildă, poate prezenta o remisie spectaculoasă prin reglarea valorilor glicemiei, dar din păcate acest lucru nu se întâmplă în cazul neuropatiilor de altă etiologie.

 

TRATAMENT. În general, tratamentul este nespeci­fic şi se rezumă la calmarea durerilor, prin administrarea de antialgice de diferite tipuri. În ultimii ani, s-a descoperit că unele medicamente anticonvulsive sau antidepresive pot avea un efect bun în cazul neuropatiilor. Este de preferat însă plasturele cu lidocaină, care nu are efecte secundare sistemice. Acesta se aplică pe zona dureroasă, putând fi schimbat de două-trei ori pe zi.

×
Subiecte în articol: medicul de familie