Cancerul şi secreţiile sînului

În viaţa unei femei există doar două situaţii în care secreţiile sînului sînt ­normale. Una este în timpul sarcinii şi se numeşte secreţie de colostru. Lichidul alb-gălbui, numit şi primul lapte, secretat de obicei imediat după naştere, care însă poate apărea chiar după primele trei luni de sarcină.

În viaţa unei femei există doar două situaţii în care secreţiile sînului sînt ­normale. Una este în timpul sarcinii şi se numeşte secreţie de colostru. Lichidul alb-gălbui, numit şi primul lapte, secretat de obicei imediat după naştere, care însă poate apărea chiar după primele trei luni de sarcină. În acest caz, gravida nu ­trebuie să se îngrijoreze, fiindcă ­aceasta demonstrează că va putea să îşi alăpteze copilul. O secreţie similară se poate ­instala şi după un avort în lună avansată. Ea dispare de obicei de la sine în cîteva săptămîni, dar uneori necesită tratament.

Cea de-a doua situaţie normală este secreţia lactată, care debutează după cel mult cinci zile de la naştere. În afara ­acestor două cazuri, orice altă scurgere mamelonară este cauzată de o afecţiune a sînului. Foarte multe femei se panichează crezînd că au cancer de sîn, însă doar în cîteva situaţii există acest risc. Totuşi, vizita la medic este obligatorie oricînd apar scurgeri ale sînului, fiindcă ele ­trebuie diagnosticate şi tratate.

Dr Alexandru Filipescu, medic primar ­obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias, ne spune ce boli au ca simptom secreţiile mamelonare.

Sindromul amenoree-galactoree

“Secreţiile patologice au diferite aspecte: unele sînt transparente, altele sînt alb-gălbui asemănătoare laptelui, altele purulente, iar în cele mai grave cazuri pot fi sangvinolente. Uneori, ele sînt unilaterale, alteori apar la ambii sîni. Aceste informaţii sînt de ajutor în ­identificarea afecţiunii care le-a ­provocat”, ne spune dr Alexandru ­Filipescu.

În sindromul amenoree-galactoree, secreţia sînului are aspectul laptelui şi apare de obicei bilateral, la femeile tinere. Odată cu instalarea acestei scurgeri ­anormale dispare şi menstruaţia. ­Scurgerile pot să apară fie spontan, fie la compresia sînului şi pot fi atît ­intermitente, cît şi persistente. Cauza apariţiei acestui sindrom este secreţia crescută de prolactină, hormonul care declanşează lactaţia, dar care în mod ­normal creşte doar în timpul sarcinii şi imediat după naştere. Secreţia de ­prolactină este controlată de hipofiză, glandă endocrină situată la baza ­creierului. “Prolactinomul sau adenomul hipofizar secretant de prolactină este cauza cea mai frecventă a galactoreei şi a lipsei menstruaţiei. Cele două simptome sînt însoţite de cefalee şi de tulburări de vedere”, explică dr Alexandru Filipescu. În multe cazuri, poate fi vorba însă doar de o hiperfuncţie a acestei glande endocrine, fără să existe o tumoare a hipofizei. Durerile de cap şi tulburările de vedere nu există în asemenea situaţii.

Mastopatia fibrochistică

Cea mai frecventă afecţiune benignă a sînilor, mastopatia fibrochistică, este cauza unor scurgeri transparente sau ­albicioase, unilaterale sau bilaterale. Mastopatia este cauzată de modificările hormonale caracteristice ciclului ­menstrual, apare la femeile tinere şi se manifestă printr-o creştere în volum a sînilor, cu durere şi noduli (palpabili îndeosebi în perioada ovulaţiei). Scurgerile purulente sînt caracteristice mastitei şi abcesului mamar. Femeile care alăptează sînt cele mai predispuse la ­aceste două afecţiuni. Foarte rar apar în afara lactaţiei. Mastita este o inflamaţie dureroasă a uneia dintre glandele mamare, iar netratată se poate complica prin apariţia unui abces, o formaţiune dureroasă care secretă puroi.

Sangvinolentă

Secreţia mamelonară sangvinolentă este de obicei unilaterală şi cauzată de formaţiuni tumorale benigne. Însă există şi riscul ca ea să ascundă cancerul de sîn, de aceea este foarte important controlul de specialitate pentru a identifica exact cauza. “Papilomul intraductal, o afecţiune mamară benignă, reprezintă o cauză frecventă a scurgerior sangvinolente. Este o formaţiune care se dezvoltă în ductul galactofor, canalul care conduce laptele spre mamelon. El se îndepărtează ­chirurgical”, ne explică specialistul ­nostru. În cazuri foarte rare poate fi vorba de un cancer intraductal.