x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Prăpăd în articulaţii

Prăpăd în articulaţii

de Florin Condurateanu    |    24 Mar 2009   •   00:00
Prăpăd în articulaţii

I-am văzut pe unii oameni care se schimonoseau de durere atunci când puneau pasul pe pământ, care scoteau şi un geamăt uşor din pricină că îi înţepau încheieturile precum cioburile pe fachirii care fac demonstraţii de mers pe ascuţişuri.



Şi am mai văzut oameni care-şi roteau disperaţi capul fiindcă un cleşte dureros le strângea ceafa. Oameni care icneau de durere, care se colorau în galbenul lumânării din pricina ameţelilor şi a durerilor de cap, fiindcă vertebrele cefei apăsau pe nervi şi gâtuiau vasele prin care se alimenta cu sânge creierul. Era vorba la omul betegit de picioare, de artroza la şold şi la genunchi, era vorba de omul cu menghina durerii în ceafă, de spondiloză cervicală. Boli care se întâlnesc mereu şi care ocupă locul doi în statistici în privinţa invalidităţilor. Toate acestea la un loc intră sub pălăria păguboasă a bolilor reumatismale - peste 120 la număr. Denumirea medicală este de artroze.


Stricarea cartilajelor

Ce se numeşte artroză? Explică tot acest important capitol de medicină internă şi reumatologie maior dr Lucian Ciobâcă de la Spitalul Militar Central. Artroza este degradarea, stricarea progresivă a cartilajului dintr-o articulaţie şi reacţia osului situat sub cartilaj. Artrozele se instalează la orice articulaţie prin trecerea vremii şi prin uzură. Aşa că există artroze la şold, la genunchi, la mână, la cot, la vertebrele gâtului, la partea lombară a coloanei vertebrale. Cauza adâncă a acestei uzuri şi degradări a cartilajului din articulaţie, adică o cauză de mare importanţă, n-a fost găsită de ştiinţă. Sunt însă unii factori care influenţează apariţia mai devreme sau mai târziu la unii oameni a acestei păcătoase stricări a articulaţiei. Un factor de risc este vârsta.

Incidenţa maximă a degradării cartilajului din articulaţii, incidenţa maximă a artrozei se petrece între 55 şi 70 de ani. Cu toate astea artroza este mai mult decât o îmbătrânire a cartilajului, pentru că nu numai trecerea anilor duce la artroză. Există şi o componentă ereditară, fiindcă sunt mai fragili cei care au avut cazuri de artroză la membrii familiei. În materie de femei şi bărbaţi, până la 55 de ani, cazurile de artroză sunt egale. Dar, după 55 de ani, mai mult suferă de artroză femeile. După cum, în materie de stricare a şoldului, bărbaţii rămân campioni. Obezitatea joacă şi ea un rol, fiindcă graşii fac artoză mai des. Cel mai des atinse de artroză sunt articulaţiile cu o mare mobilitate, unde cartilajul joacă un rol important, adică artroza apare mai ales la şold, la genunchi, la degete, la coloana vertebrală. Coxartroza este localizarea la şold. Gonartroza se petrece la genunchi. Atât de bârfita spondiloză are loc la coloană.

Ce se întâmplă în articulaţii când apare degradarea cartilajului şi a articulaţiei? În primul rând, degradarea începe cu creşterea conţinutului de apă în cartilaj, deci înmuierea cartilajului, subţierea lui şi până la urmă fisurarea. Osul de sub cartilajul uzat încearcă să se apere de această stricare a cartilajului amortizor, aşa că osul produce depuneri de substanţă osoasă, osteofite, sau, cum zice poporul, ciocurile osoase sau chisturi. Deşi este o reacţie de autoapărare, aceste creşteri osoase fac mai mult rău, fiindcă impietează asupra funcţionării articulaţiei. Artroza însă mai dă şi alte efecte rele. Se sclerozează osul, iar membrana sinovială, cea care căptuşeşte articulaţia, se inflamează şi poate forma ceva mai mult lichid. Capsula care îmbracă articulaţia şi ligamentele începe să capete ţesut tare, ţesut fibros, astfel că se reduce mobilitatea articulaţiei. Toate acestea sunt procese rele care se întâmplă în articulaţia care se uzează şi se degradează progresiv.

Ce simte omul când se întâmplă degradarea articulaţilor, adică artroza?

Multă vreme, artroza nu dă simptome. Durerea este însă principalul semn al artrozei. Şoldul doare mai mult decât mâinile. Durerea în artroză se accentuează în timpul unui efort şi se diminuează în stare de repaus. La unii, încheieturile devin un fel de barometru care ghiceşte timpul probabil. Când se răceşte vremea, când creşte umiditatea încep să doară articulaţiile. Durerea din artroză poate iradia şi în alte zone. Spondiloza la ceafă dă ecou dureros în umăr, când te doare şoldul durerea coboară şi în genunchi. Un alt semn al artrozei este aşa-numita redoare, senzaţia de articulaţii înţepenite la sculare dimineaţa, la primele mişcări. Senzaţia de articulaţii înţepenite, ruginite se prelungeşte vreo 30 de minute. Alt simptom este reducerea mobilităţii din articulaţii. Cu alte cuvinte, artroza, adică degradarea cartilajului din articulaţii, se manifestă printr-o triadă de semne: durerea plus dificultatea de folosire a articulaţiei prin înţepenire şi reducerea mobilităţii articulaţiei.

Iată câteva tipuri de artroze mai des întâlnite. Spondiloza este artroza vertebrelor de la gât, numită spondiloză cervicală. Se petrec modificări la nivelul coloanei în zona cefei. Dar artroza apare la coloană şi în zona lombară, în zona şalelor. Când artroza dă neplăceri şi dureri doar în zona şalelor se numeşte lumbago, iar dacă se manifestă şi o apăsare pe filetele nervoase şi durerea coboară pe picior boala se numeşte lombosciatică. Este atacat discul dintre vertebre, apar depuneri de os, acele ciocuri de papagal, care produc necazuri în zona cefei. Aceste osteofite, depuneri de os, pot să ocupe o parte din canalul prin care trece măduva şi apasă nedorit pe arterele care duc sânge la creier, după cum compresiunea pe rădăcinile nervoase duce la dureri. Vertebrale mai şi alunecă unele faţă de altele şi apar spasme ale muşchilor din vecinătate. Deci neplăcerile apărute din pricina spondilozei cervicale, a celei de la ceafă, se manifestă prin dureri de cap, ameţeli, vertijuri, tulburări de vedere. Spondiloza lombară la şale se manifestă prin dureri, mers dificil, poziţie încovoiată de durere, uneori paralizii ale labei piciorului.


Mai afectate femeile

Artroza mâinii este de zece ori mai răspândită în rândul femeilor. Apar noduli la articulaţiile degetelor, cele dinspre pumn. Dar apar astfel de noduli şi la articulaţiile degetului mare dinspre pumn. Se produce şi inflamaţia acestor articulaţii. La articulaţia degetelor dinspre unghie apar chisturi.

Să vedem care sunt formele de artroze ce afectează membrul inferior. Neplăcerile la genunchi manifestate prin artroză apar după operaţiile în care se scoate meniscul, iar la femei mai ales după menopauză. Fenomenul se manifestă prin dureri accentuate la statul în picioare, prin mers, prin urcarea scărilor. Apar şi deformări ale genunchilor, care devin genunchi în formă de "x" sau picioare crăcănate ca parantezele. La şold este cea mai des întâlnită artroză. Aici, durerile sunt mari şi omul se strâmbă de chinul mersului. Durerile coboară şi spre genunchi. În urma acestei artroze se distruge capul osulul pulpei, capul femurului. Artroza la laba piciorului, cel mai adesea se manifestă la articulaţia degetului mare. Tratamentele în artroze vizează scăderea durerii, să dea înapoi inflamaţia şi să păstreze mobilitatea articulaţiei. Există tratamente cu medicamente (orale şi infiltraţii în articulaţie), unguente şi exerciţii de recuperare. Şi curele la băi sunt folositoare. Când nu se mai poate face altceva, intervine chirurgul. Acesta fie taie ciocurile de depuneri osoase, colectează cu bisturiul suprafeţele osoase, fie montează proteze care preiau rolurile articulaţiei.

×