„Creierul din abdomen” - metafora e chiar adevărată

Părerea că intestinele reprezintă doar o ţeavă prin care se elimină deşeurile, produsele de descompunere din organism este greşită, deoarece aici este un sediu important al imunităţii. În colon există o floră sofisticată, amestec de bacterii bune cu cele rele, iar în intestin au loc procese rafinate.

Ştiinţa medicală mondială a găsit o metaforă, care îi surprinde pe mulţi: „creierul din abdomen”. Se afirmă că în burtă, în sistemul digestiv, au loc mecanisme de mare rafinament, coordonate de un al doilea „creier” cu rol important, secondându-l pe creierul recunoscut ca şeful guvernului organismului. În intestin este un sediu important al imunităţii, unii susţin că este chiar sediul central al apărării imunitare a fiinţei umane. În colon se extrage apa din materiile fecale, dar se fac şi schimburi de nutrienţi, care trec în restul organismului.

Colonul trebuie să ofere deci o suprafaţă mare de schimb de elemente, aşa că intestinul are multe pliuri. Desfăşurând suprafaţa lui se ajunge la suprafaţa unui teren de fotbal. În colon, coexistă o mulţime de bacterii cu rol bun, cu bacterii îmbolnăvitoare, patogene. Când există un confort de sănătate înseamnă că funcţionează pactul de convieţuire, armistiţiul, echilibrul între fauna negativă şi pozitivă. Acest echilibru însă se strică uşor, din multe cauze, unul din motive este chiar o cură lungă cu antibiotice tari. Aceste antibiotice lovesc în bacteriile rele, dar sunt afectate, concomitant, şi bacteriile pozitive, aşa că se perturbă acest echilibru esenţial.

Lungă vreme după dezechilibrarea balanţei de bacterii din colon trebuie să curgă până se restabileşte echilibrul deteriorat. De aceea, în cura cu antibiotice se recomandă şi probioticele, care repopulează cu bacterii bune intestinul. Sensibilitatea sistemului nervos ce guvernează procesele din sistemul digestiv se confirmă şi prin acele tulburări frecvente în aparatul gastric. La control se constată că organele nu au nicio afectare, dar starea de rău este adusă de sistemul neuro-vegetativ. Medicii rostesc un diagnostic, „ulcer fără ulcer”, adică pacientul suferă de simptomele bolii ulceroase pe cale nervoasă, nu prin lezarea stomacului.

Se înregistrează frecvent şi acel sindrom al intestinului iritabil. Pe cale emoţională, se perturbă aparatul digestiv. În ajunul unei încercări în profesie, în timpul examenelor, din pricina stării de tensiune nervoasă, omul fuge la toaletă, scaunul e ba diaree, ba constipaţie, crampe, greaţă. Tratamentul trebuie să conţină şi medicamente pentru starea emoţională.