Picatura matinala

Infectia genitala cu Chlamydia trachomatis, la barbati, dupa o incubatie de 7-14 zile (cu variatii intre 48 de ore si 2 luni), de obicei se manifesta printr-o scurgere uretrala putin abundenta, transparenta, galbuie sau incolora, mai accentuata dimineata ("picatura matinala"). Chl. trachomatis reprezinta cea mai frecventa cauza a uretritelor negonococice (30%-50%) si postgonococice (peste 50%); de asemenea, Chl. trachomatis poate fi izolata de la aproximativ 20% din bolnavii cu gonoree. Rareori, evolutia este zgomotoasa, cu secretie uretrala purulenta abundenta si dureri la mictiune, asemanatoare cu cele din gonoree. In 10%-25% din cazuri evolueaza fara manifestari clinice. Principalele complicatii ale uretritei sunt epididimita (daca este bilaterala poate da sterilitate) si artrita reactiva.

Dispozitivele intrauterine

De obicei, la femeile infectate cu Chl. trachomatis, boala se manifesta prin cervicita (inflamatia colului uterin), care evolueaza cu semne minime (scurgeri vaginale reduse, sangerari dupa contactul sexual), care pot trece neobservate si pot disparea si fara tratament. La aproape jumatate din femeile infectate, boala evolueaza initial fara semne, manifestandu-se prin aparitia bolii la partenerii sexuali sau, mai tarziu, prin complicatii (boala inflamatorie pelviana si sechelele sale). Sunt afectate in special tinerele (15-25 de ani) si cele cu parteneri sexuali multipli.

Boala inflamatorie pelviana cuprinde o asociere de manifestari (endometrita, anexita, abcese tubo-ovariene, pelviperitonita etc.) ce apar prin afectarea tractului genital superior. Chl. trachomatis este implicata in aproximativ 20% (5%-51%) din cazuri. Este mai frecventa la adolescente si la femeile cu dispozitive intrauterine, la cele care utilizeaza dusurile intravaginale sau au vaginoza bacteriana. Boala inflamatorie pelviana are de obicei o evolutie cronica, cu manifestari clinice minore; in schimb, afectarea trompelor este importanta. Se complica cu sindromul de durere cronica pelviana sau cu cicatrice ale trompelor uterine si consecutiv cu riscul de sarcina extrauterina si sterilitate secundara.

Tratamentul

Tratamentul trebuie recomandat de medicul specialist. Acesta are drept scop prevenirea aparitiei complicatiilor si intreruperea transmiterii infectiei la partenerii sexuali si, in cazul gravidelor, la nou-nascuti. Chl. trachomatis este sensibila mai ales la tetracicline, macrolide (eritromicina, claritromicina, azitromicina etc.) si unele chinolone; durata tratamentului si dozele se stabilesc in functie de stadiul evolutiv si complicatiile bolii. Pentru a reduce riscul transmiterii in continuare a infectiei, se va recomanda bolnavilor tratati sa se abtina de la contactul sexual timp de 7 zile in cazul dozei unice sau pana la completarea curei de tratament; de asemenea, pentru prevenirea reinfectiei, bolnavii nu vor avea contact sexual cu partenerii anteriori pana ce acestia nu sunt tratati.

Ca si in celelalte infectii transmisibile sexual, trebuie tratati si partenerii sexuali, indiferent daca au sau nu semne de boala. Deoarece testele de diagnostic sunt scumpe si unele au sensibilitate redusa, nu este necesara testarea partenerilor sexuali inainte de tratament.

Deoarece infectia naturala cu Chl. trachomatis nu confera imunitate fata de boala, reinfectiile sunt posibile. Sunt depuse eforturi considerabile pentru obtinerea unui vaccin eficient.

A. La cei care practica sexul anal poate aparea o rectita, cu scurgeri anale purulente. Gravidele cu infectii genitale cu Chl. trachomatis au un risc crescut de avorturi spontane, de ruptura precoce a membranelor si de nastere prematura. B. Nou-nascutii din mame cu infectii chlamydiene pot avea greutate scazuta la nastere si un risc crescut de conjunctivita sau de pneumonie. Pentru diagnostic este nevoie de investigatii speciale (culturi celulare, imunofluorescenta directa, ELISA, PCR etc.). C. Profilaxia se bazeaza pe masuri de modificare a comportamentului sexual care sa reduca riscul de infectie: debut tardiv al vietii sexuale, scaderea numarului de parteneri sexuali, utilizarea prezervativului si/sau a spermicidelor, prin identificarea si tratamentul persoanelor infectate.

STIRI

AMERICA. In New York au fost inregistrate doua cazuri de limfogranuloma venerica, o boala cu transmitere sexuala destul de rara, care ii afecteaza in special pe homosexuali si pe bisexuali. Principalele simptome ale acestei afectiuni sunt: hemoragii anale puternice si aparitia unor rani pe canalul urinar. "Sexul anal neprotejat este prima cale de transmitere a acestei boli", afirma unul dintre reprezentantii Departamentului american al sanatatii. Anul trecut, in America au fost inregistrate sase cazuri de infectare cu aceasta boala, in timp ce in Olanda au existat 92 de cazuri. Daca este depistata in faza incipienta, boala se trateaza cu antibiotice in trei saptamani. PREZERVATIVE. George Cotie, unul dintre teologii de la Vatican, a declarat ca socoteste rationala folosirea prezervativelor in lupta cu pandemia de SIDA din tarile africane. Acesta a precizat ca nu reneaga in acest mod politica oficiala a Bisericii Catolice, care interzice orice metoda de contraceptie. Oficialul de la Vatican considera ca situatia din tarile sarace ale Africii nu le permite locuitorilor de acolo sa se gandeasca la abstinenta, de aceea folosirea prezervativelor pare a fi singurul mijloc de a stopa aparitia unor noi cazuri de infectii cu HIV. IMPOTENTA. Disfunctia erectila sau impotenta masculina poate fi semnul unei afectiuni a sistemului cardiovascular aflata in evolutie. Acest anunt a fost facut de cercetatorii de la Universitatea din Minnesota (SUA). Studiile efectuate de acestia au aratat ca un numar foarte mare de barbati cu disfunctie erectila prezinta semnele unor tulburari ale sistemului cardiovascular. Pe de alta parte, disfunctia erectila este unul dintre simptomele caracteristice pentru multe boli cardiovasculare. FEMEI. Fiicele Evei din toate colturile lumii, de la cele din jungla amazoniana pana la cele din saloanele rafinate ale Parisului, flirteaza in acelasi mod si au aceleasi expresii ale fetei. Mai intai, femeia zambeste catre admirator, isi ridica sprancele cu o miscare strengareasca si isi atinteste privirea spre el. Aceste secvente ale flirtului sunt atat de frecvente, incat cercetatorul german Irenaus Eibl-Eibesfeldt este convins ca femeile reusesc prin aceste gesturi sa atraga atentia barbatilor. BARBATI. Si barbatii recurg la diverse trucuri pentru a flirta cu femeile. Cei care stau relaxati pe scaun, cu pieptul inainte, plini de incredere si te fixeaza cu privirea intentioneaza cu siguranta sa te cucereasca. Specialistii spun ca acest comportament anunta in mod inconstient dominarea pe care barbatii cred ca o exercita asupra femeilor. Barbatii care se indreapta catre femei cu pasi hotarati, cu spatele usor incordat transmit un mesaj specific fiintelor dominatoare. Potrivit cercetatorilor, aceasta atitudine este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, fiind preluata de la animale. TANDRETE. Tuturor femeilor le place ca iubitii sa le alinte. Fiinte sensibile, ele asteapta de la partenerii lor sa le mangaie. Daca partenerul cunoaste punctele sensibile ale femeii, atunci va reusi sa-i ofere acesteia momentele dorite. Mangaierile sunt gesturi rafinate, care ii produc femeii destindere. Ideal este ca aceste momente sa se desfasoare intr-un cadru intim, fara zgomote si fara copii prin preajma.