Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specialiştii arată că stresul declanşează, apoi agravează diabetul şi toate celelalte complicaţii cauzate de această boală. Pericolul de accident vascular cerebral este mult mai mare pentru un diabetic, iar neurologii recomandă mult sport şi relaxare.
În România sunt înregistraţi peste 800.000 de diabetici, numărul cazurilor fiind în creştere cu peste 20.000 de la un an la altul. Stresul este factorul declanşator al bolii şi al agravării ei rapide. Diabeticii au o situaţie specială din punct de vedere neurologic. Sunt cei mai predispuşi la accidente vasculare cerebrale, însă le pot evita prin eliminarea stresului, prin sport şi relaxare.„Diabetul produce o arteroscleroză prematură. Vasele unui diabetic se deteriorează mult mai repede, din multiple motive, legate de tulburările metabolice pe care le produce boala. Fumatul este cel mai puternic factor de risc pentru arteroscleroză. Ar trebui să evite stresul la locul de muncă, dar ar putea face activitate sportivă susţinută, de lungă durată – jogging, înot, badminton, tenis etc. - nu exerciţii de forţă, pe termen scurt”, explică neurologul german de origine română, Dana Boering.
Riscul de scleroză crește de trei ori
Un diabetic trebuie să ştie că poate evita complicaţiile, în special pe cele neurologice, dacă îşi alocă mult timp pentru activităţi în aer liber, relaxante, care să elimine stresul. Trebuie să stea mult la aer şi să facă lucrurile care-i plac. „Riscul de a se scleroza vasele de sânge este de cel puţin trei ori mai mare la diabetici decât la celelalte persoane. Depinde şi de structura genetică a fiecăruia, însă nu a aflat încă nimeni în ce constă aceasta”, mai spune neurologul.
Diabeticii suferă de aşa-numitul sin-drom metabolic, în care sunt incluse şi hipertensiunea, obezitatea şi alţi factori care, printre altele, afectează şi inima.
neurolog Dana Boering
Evoluţia bolii poate produce o combinaţie de insuficienţă cardiacă, tulburare de circulaţie periferică, tulburare a micilor vase care hrănesc pielea şi, ca urmare, o tulburare în structura pielii
