In premiera, o echipa de cercetatori din Lille a izolat o bacterie din familia Lactobacillus acidophilus care calmeaza durerile. Lactobacillus acidophilus face parte din familia bacteriilor care fermenteaza laptele si il transforma in iaurt. Bacteria cu efect antalgic a fost denumita NCFM si ar putea fi folosita in cazul persoanelor care sufera de dureri intestinale.
Pierre Desreumaux si echipa sa sustin ca, prin administrarea zilnica a Lactobacillus acidophilus NCFM cobailor, au reusit sa le reduca durerile din zona colonului. Efectul bacteriei NCFM ar fi echivalentul unei injectii de 1 mg/kg de morfina, substanta binecunoscuta pentru efectul ei antalgic puternic. Cercetatorii francezi au demonstrat, de asemenea, ca Lactobacillus acidophilus NCFM creste efectul morfinei cu 65%. Ceea ce ar insemna ca folosirea
probioticelor in tratamentul durerii ar permite reducerea dozelor de morfina si, implicit, a urmarilor negative ale acesteia, fara a-i diminua efectul antalgic.
CE SUNT PROBIOTICELE
Probioticele sunt microorganisme vii, majoritatea bacterii, dar si levuri, care, consumate in cantitati suficiente, se asociaza florei intestinale, cu efecte benefice asupra sanatatii. S-a demonstrat stiintific ca anumite bacterii pot forma un baraj in calea microorganismelor patogene responsabile de aparitia diareei. Si iata ca mai nou probioticele ar putea avea si efecte antidurere.
Studiile intreprinse de Pierre Desreumaux si echipa lui arata ca exista "o comunicare" intre bacteriile NCFM si celulele colonului. Bacteriile au capacitatea de a induce acestor celule sinteza a doua tipuri de proteine, cu rol-cheie in gestionarea durerii: receptorii numiti "mu" (zisi receptori opioide) si receptorii numiti "CB2" (zisi receptori canabinoide). Aceste proteine, odata sintetizate, sunt asimilate la suprafata celulelor. Ele sunt capabile de a le conferi moleculelor efect antalgic, ca in cazul endorfinelor sau morfinei.
Probioticele ar putea fi folosite pentru tratarea tulburarilor functionale ale intestinelor (TFI) sau sindromul intestinului iritabil un rau care afecteaza aproximativ 10%-20% din populatie, insotit de balonari, dureri si tulburari ale tranzitului (constipatie sau diaree), fara cauze biologice bine definite. De asemenea, consumul probioticelor ar putea conduce la diminuarea dozelor de morfina administrate persoanelor pregatite pentru o interventie chirurgicala sau celor suferinde de boli severe, cum ar fi cancerul colonului.
URMATORUL PAS
Nu mai ramane decat testarea lui Lactobacillus acidophilus NCFM pe om. Un studiu in acest sens a inceput chiar anul trecut in Statele Unite. Obiectivul principal: demonstrarea ca aceste bacterii ar fi capabile sa ajute persoanelor suferinde de tulburari functionale ale intestinelor. Dar, totodata, cercetarile ar putea aduce informatii noi privitoare la capacitatea probioticelor de a ne intari sistemul imunitar, de a ne imbunatati tranzitul intestinal, de a ne scapa de diaree infectioasa, de a reduce riscul de cancer si alergii.
REZERVE
Evident, sunt si cercetatori care inca nu sunt multumiti de argumentele aduse in favoarea probioticelor. Mai precis inca nu s-au lasat convinsi ca probioticele ne intaresc sistemul imunitar. Ei spun chiar ca nu sunt suficiente studii care sa demonstreze efectul "modelator" al bacteriilor asupra sistemului imunitar. Si ca, in functie de susa bacteriana, modul de administrare, de faptul ca este folosita vie sau moarta etc., probioticele ar avea efecte diferite. Acesti cercetatori au invocat si faptul ca probioticele ar putea stimula anumite mecanisme imunitare si pe altele, dimpotriva, sa le inhibe. Ceea ce ar putea fi util in cazul alergiilor, cand se stie ca are loc o "explozie" a reactiei imunitare. Numai ca deocamdata nu putem dovedi clar ca modificarea unor parametri celulari imunitari are efecte benefice asupra sanatatii. Asa s-a format o a doua tabara: cea a celor care sustin ca inca nu avem cunostintele stiintifice care sa ne permita sa tragem o concluzie categorica privitoare la efectul probioticelor de potentare a sistemului imunitar.
Dar in prezent s-a creat si o a treia tabara: cea a cercetatorilor care nu ignora nici o informatie pro si contra. Ei pornesc de la ideea ca atat timp cat o informatie poate contribui la apararea sanatatii intr-un mod simplu, respectiv prin alimente vii, ea reprezinta un aliat valoros omului.
|
|
|
SURSE. Principalele probiotice sunt bacteriile lactice. Sunt lactobacili (Lactobacillus), bifidobacterii (Bifidus) si streptococi (Streptococcus). Bacteriile folosite pentru a obtine iaurturile sunt Lactobacillus bulcaricus si Streptococcus thermophillus, dar un numar mare dintre acestea este distrus la trecerea prin stomac. Surse de probiotice sunt produsele lactate fermentate, suplimentele alimentare. Pentru a beneficia de efectele probioticelor, acestea trebuie consumate constant inainte de mesele principale sau de somnul de noapte.
|
|
|
|
|
PREBIOTICE. Pentru a stimula multiplicarea uneia sau mai multor grupe de bacterii intestinale benefice sanatatii, se recomanda consumul prebioticelor. Acestea nu sunt microorganisme, ci intra in categoria ingredientelor alimentare care nu sunt digerabile si care formeaza un substrat de dezvoltare a probioticelor. Astfel, prebioticele contribuie la formarea in zona colonului a bacteriilor "bune". Principalele prebiotice sunt zaharurile, fibrele alimentare. Surse naturale de prebiotice sunt: ceapa, prazul, cicoarea.
|
|
|
|
|
SURSE. Principalele probiotice sunt bacteriile lactice. Sunt lactobacili (Lactobacillus), bifidobacterii (Bifidus) si streptococi (Streptococcus). Bacteriile folosite pentru a obtine iaurturile sunt Lactobacillus bulcaricus si Streptococcus thermophillus, dar un numar mare dintre acestea este distrus la trecerea prin stomac. Surse de probiotice sunt produsele lactate fermentate, suplimentele alimentare. Pentru a beneficia de efectele probioticelor, acestea trebuie consumate constant inainte de mesele principale sau de somnul de noapte.
|
|
|
|
|
PREBIOTICE. Pentru a stimula multiplicarea uneia sau mai multor grupe de bacterii intestinale benefice sanatatii, se recomanda consumul prebioticelor. Acestea nu sunt microorganisme, ci intra in categoria ingredientelor alimentare care nu sunt digerabile si care formeaza un substrat de dezvoltare a probioticelor. Astfel, prebioticele contribuie la formarea in zona colonului a bacteriilor "bune". Principalele prebiotice sunt zaharurile, fibrele alimentare. Surse naturale de prebiotice sunt: ceapa, prazul, cicoarea.
|
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
