Jurnalul.ro Ştiri Externe 2,6 miliarde de oameni blocați în locuințe. Efectele asupra economiei și soluțiile pentru revenirea la o viață normală

2,6 miliarde de oameni blocați în locuințe. Efectele asupra economiei și soluțiile pentru revenirea la o viață normală

de Giulia Anghel    |   

Aproximativ 2,6 miliarde de oameni sunt acum blocați în case de guvernele din întreaga lume, care încearcă să oprească pandemia cu coronavirus. Aproximativ o treime din populația lumii se află izolată în propriile locuințe, ceea ce ar putea avea efecte negative majore asupra economiei globale dacă nu se găsesc soluții pe termen scurt și mediu, comentează bloomberg.com.

Epicentrul pandemiei s-a mutat acum în Europa, iar restricțiile naționale sunt dureroase din punct de vedere economic și amenință cu recesiune, dar ușurează sarcina pentru serviciile de sănătate.

Abordările mai ușoare permit infecției să-și urmeze cursul mai repede, dar cresc riscul de deces. Este motivul pentru care mai multe state au ales să aplice măsuri stricte, după modelul Chinei, care a reușit, în circa o lună și jumătate, să stăpânească răspândirea virusului.

Președintele SUA, Donald Trump, deja vrea să renunțe la izolarea populației, îngrijorat de efectele asupra economiei. FMI estimează că recesiunea va dura un an. Marea Britanie, care a refuzat inițial să impună orice limitare a drepturilor și libertăților cetățenilor, s-a văzut nevoită să abandoneze această strategie și să impună blocaje. 

Urmările politice și economice ale crizei ridică o serie de dileme mai ales statelor democrate, care nu au impus niciodată astfel de îngrădiri populației pe timp de pace. 

Noile date sugerează că economia zonei euro este deja afectată, producția industrială din Germania se confruntă cu recesiune, iar Franța înregistrează un declin accentuat.

Există modalități de a ușura povara asupra economiei ? Cine ar trebui să fie forțat să iasă din casă și să lucreze într-un moment în care chiar și jogging-ul în parc este interzis din motive de siguranță ? Și ce dacă blocajele trebuie să dureze mai mult decât credem ? Franța și Spania le-au extins. Italia și-a consolidat măsurile în continuare. Toate sunt întrebări și temeri care nu au încă un răspuns.

Franța poate oferi un exemplu. La fel ca alți lideri europeni, președintele Emmanuel Macron a promis, pe bună dreptate, planuri de stimulare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB și a declarat că va face tot ce trebuie pentru a compensa costurile închiderii companiilor.

Însă, la o săptămână de la declararea „războiului” contra coronavirusului, efectele economice au depășit cele mai rele previziuni ale guvernului francez. Sectorul industrial lucrează la doar 25% din capacitate, șantierele s-au închis, iar consumul de energie electrică a scăzut cu 20%, mai rău decât declinurile înregistrate în Italia sau Spania după o săptămână de blocaj, potrivit ziarului francez Les Echos.

Blocajul total ar putea duce la greve de amploare

Estimările arată că menținerea acestor restricții ar putea duce la o scădere a PIB-ului în Franța cu aproximativ 7%. Este extrem de greu să se redreseze o economie confruntată cu valuri de posibile disponibilizări. Astfel că o modalitate de a mai calma spaima de sărăcie este de a permite întoarcerea oamenilor la muncă, chiar dacă nu există deocamdată prea multă cerere din partea consumatorilor. 

Dar îndemnarea oamenilor să continue să meargă la serviciu, așa cum a făcut inițial Macron,  sau a comanda lucrătorilor din sectoarele cheie să muncească, în timp ce alții rămân acasă, așa cum a făcut Boris Johnson, nu va opri declinul. 

Alegerea între sectoarele esențiale și cele neesențiale ignoră natura integrată a lanțurilor de aprovizionare. Iar oamenii care nu pot lucra de acasă, adică tocmai cei care lucrează în fabrici de producție, energie electrică, construcții, sunt în mod clar îngrijorați pentru sănătatea lor, și sunt presați să aplice regulile de distanțare socială în interesul economiei. 

Ultimul lucru de care Franța are nevoie acum este perspectiva unor greve de amploare, așa cum se prevăd și în Italia. 

Pentru a echilibra aceste presiuni, ar trebui să existe o abordare în fiecare sector al economiei pentru a vedea modul în care fabricile, șantierele și birourile pot fi reconfigurate, pentru a se aplica regulile de distanțare socială și dotarea cu echipamente medicale. 

Măsurile de îngrijire a sănătății devin exagerate, acest lucru observându-se în Franța unde șantierele își reproiectează echipele pentru a evita contactul între oamenii  care împart mijloacele de transport ori lucrează prea aproape unul de celălalt. Alte măsuri privesc acordarea de bonusuri pentru cei care încă merg la serviciu, și care sunt adesea cei mai prost plătiți. Câteva lanțuri de supermarketuri din Franța oferă bonusuri de 1.000 de euro pentru casierele și personalul care aranjează marfa pe rafturi.

Tinerii ar trebui să înceapă munca

Dacă aceste lucruri sunt măsuri speciale pentru a opri pandemia, atunci ar trebui să existe mai multă solidaritate. Companiile mari ar trebui să-i ajute pe micii furnizori să aplice măsurile de distanțare socială. Va fi foarte rău dacă va exista sentimentul că firmele mari vor reuși să se adapteze în detrimentul întreprinderilor mici.

Și guvernele ar trebui să solicite companiilor din tehnologia informației să mențină serviciile de bază, cum ar fi amazon.com, uber technologies sau deliveryroo, și să se asigure că lucrătorii lor sunt protejați. 

Aceste măsuri pe termen scurt vor trebui însoțite de planuri pe termen mediu pentru a elimina decalajul care se va forma în timpul acestui blogaj care, în mod realist, ar trebui să dureze doar câteva luni.

De exemplu, tinerii ar trebui să reînceapă munca pentru a putea ține acasă categoriile cu risc. Dar acest lucru va necesita efectuarea mult mai multor teste decât se  fac în prezent, pentru a se putea ști cine este infectat cu coronavirus și cine nu. 

Testarea, urmărirea și carantinarea, așa cum sunt practicate de Coreea de Sud, ar trebui să facă parte din lupta pe termen lung.

Restricțiile „nu sunt o soluție”, după cum a declarat Macron săptămâna aceasta, ca răspuns la cererile pentru un regim de autoizolare și mai draconic. Și are dreptate.

Toți liderii ar trebui să considere întreruperea activităților doar o parte a răspunsului, alături de alocarea mai multor resurse spitalelor, mai multe protecții economice pentru cei de acasă și mai multe testări atunci când restricțiile vor fi ridicate definitiv.

 

 

 

Subiecte în articol: coronavirus restricţii economie
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri