În lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, aproximativ 500.000 de copii din România vor suferi de obezitate, până în 2030, potrivit estimărilor făcute de Federația Mondială a Obezității, într-o amplă analiză privind obezitatea infantilă. Boli grave, care erau considerate boli ale adultului, precum diabetul de tip ll și steatohepatita (boala ficatului gras), în prezent sunt frecvent diagnosticate la copiii cu obezitate, avertizează medicii. Potrivit specialiştilor, tot mai mulţi copii cu probleme de greutate ajung în cabinetele medicale.
Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Potrivit unor studii internaționale, rata obezității infantile la nivel mondial a crescut de 10 ori în ultimele patru decenii, astfel că numărul copiilor diagnosticați cu obezitate a ajuns la aproximativ 124 de milioane.
„Pentru România, absența statisticilor oficiale face ca obezitatea infantilă să rămână un ucigaș tăcut. Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani -, ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%. Mai exact, unul din patru copii din grupele studiate are probleme de greutate”, arată datele prezentate de o clinică privată, cu ocazia Săptămânii Mondiale de Combatere a Obezității (1-7 martie 2020).
Creştere exponenţială în următorul deceniu
Se preconizează, totodată, că numărul copiilor obezi va crește exponențial, ajungând la 250 de milioane, până în 2030 - deoarece guvernele nu reușesc să adopte politici adecvate de protecție a sănătății copiilor în fața intereselor comerciale, potrivit primului Atlas al Obezităţii Infantile, publicat în octombrie 2019, de Federația Mondială a Obezității (World Obesity Federation/WOF).
În România, datele prezentate de WOF, arată că 493.687 de copii cu vârste între 5 și 19 ani vor suferi de obezitate, cei mai mulţi fiind pe grupa de vârstă 10-19 ani (303.782).
Principalii responsabili pentru creşterea ratei obezităţii infantile sunt dieta nesănătoasă, cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi, în combinaţie cu activitatea fizică redusă.
Marketing agresiv la produse nesănătoase
Potrivit specialiștilor, aceste tendințe îngrijorătoare reflectă atât lipsa de educație nutrițională a părinților și copiilor, gradul ridicat de urbanizare și digitalizare, dar și marketingul agresiv la anumite produse alimentare și băuturi nesănătoase. De asemenea, în ţara noastră încă mai există credința populară că un copil gras este un copil sănătos, ceea ce încurajează unele familii să își hrănească excesiv copiii.
„În ultima perioadă observ din ce în ce mai mulți copii cu probleme de greutate în cabinet. Din păcate, în multe dintre cazuri, părinții nu înțeleg gravitatea acestui fenomen și consideră ca au un copil «mai bine făcut» sau «mai pufos», a cărui problemă se va rezolva singură odată cu creșterea”, spune dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice.
Specialiștii recomandă, pe lângă dieta echilibrată, şi limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și practicarea regulată a activităților fizice (minim o oră zilnic).
„Dacă nu se fac modificări în ceea ce privește alimentația acestor copii, ei vor deveni adulți obezi sau supraponderali și vor avea numeroase riscuri asociate de sănătate”,
Dr. Mihaela Posea, diabetolog
Copiii și adolescenții obezi prezintă riscuri crescute de a dezvolta boli grave la nivelul întregului organism: cardiovasculare, endocrine, gastrointestinale, neurologice, pulmonare, ortopedice, dermatologice, psiho-sociale și limitări funcționale.