Tinerii trebuie să aibă mai multe șanse de a da acest examen, deoarece nota de la Bac, care atârnă greu la admiterea la facultate, le poate determina parcursul profesional, spun inițiatorii. O altă propunere legislativă recentă care aduce modificări în Educație stipulează că elevii care obțin rezultate slabe la evaluările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să fie trimiși la cursuri remediale.
Parlamentarii USR vin cu două noi inițiative legislative care vizează introducerea unor noi reguli în domeniul Educației. Una dintre aceste propuneri are ca scop completarea Legii învăţământului preuniversitar (L. 198/2023), astfel încât absolvenților de liceu să li se permită să susțină examenul de bacalaureat de mai multe ori, pentru a-și putea mări nota obținută, facilitându-se accesul în învățământul superior.
Practic, nota obținută la o nouă examinare va fi luată în calcul doar dacă este mai mare decât la primul examen.
Vor primi o nouă diplomă
„Absolvenţii studiilor liceale care au promovat examenul național de bacalaureat și doresc să-şi mărească nota obţinută la cel puțin una dintre probe se pot prezenta, la cerere, la a doua examinare în cadrul unei sesiuni de bacalaureat viitoare. Rezultatul reexaminării (...) nu poate conduce la scăderea notei obținute anterior. În urma reexaminării pentru mărirea notei, rezultatul se modifică doar dacă nota obținută este mai mare decât cea anterioară. În situația în care rezultatul reexaminării conduce la creșterea notei obținute anterior, absolventului i se eliberează o diplomă de bacalaureat cu nota obținută în cadrul reexaminării”, prevede proiectul de lege pus, marți, pe masa senatorilor.
În prezent, deși examenul național de bacalaureat reprezintă o verificare a cunoștințelor dobândite în timpul liceului, de cele mai multe ori el servește și la admiterea în cadrul studiilor universitare, în unele cazuri chiar într-o proporție de 100%, acolo unde admiterea se face exclusiv pe bază de dosar, fără alt examen. Pe de altă parte, bacalaureatul poate fi susținut o singură dată de absolvenții de liceu, odată ce aceștia l-au promovat, astfel că, spun inițiatoarea, senatoarea Silvia Dinică, „parcursul lor profesional este determinat, de multe ori, de cele trei zile de probe din timpul examenului, fiindu-le a priori blocat accesul în anumite instituții de învățământ superior”.
„Acest efect rezultă din viziunea românească asupra bacalaureatului, care servește către două roluri: examen de final de studii și examen de măsurare a aptitudinilor pentru accederea în învăţământul superior. Or, o astfel de combinație nu contribuie la sprijinirea absolvenților în identificarea unui parcurs profesional adecvat competenţelor lor, ci pune un verdict asupra valorii lor pentru sistemul de învățământ bazându-se pe un singur examen, cu o singură șansă de susţinere”, se arată în expunerea de motive.
Accesul în învățământul superior trebuie să fie flexibil și să permită oricărei persoane să își reorienteze parcursul profesional în orice moment al vieții, susține inițiatoarea: „Un astfel de model este regăsit în Statele Unite ale Americii, unde examenul SAT, cel care facilitează accesul în învățământul superior, poate fi susținut de mai multe ori de absolvenți, chiar înainte de finalizarea studiilor liceale”.
Abandonul universitar a atins un procent de aproximativ 48%, spune inițiatoarea, care face trimitere la un raport al UEFISCDI publicat în 2022: „din totalul de 120.309 de studenți înscriși la studii de licență în anul 2015, doar 57.705 au reuşit să obțină o diplomă de licență până în anul 2021”.
Ce li se pregătește elevilor de gimnaziu cu rezultate slabe la evaluări
O altă propunere legislativă de modificare a Legii învăţământului preuniversitar nr.198/2023, depusă în Parlament de aceeași senatoare USR, are scopul de a oferi „un sens evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a”.
Subiectele pe care elevii trebuie să le rezolve în cadrul evaluărilor sunt concepute similar cu cele de la testele PISA, care măsoară gradul de alfabetizare al școlarilor, spune inițiatoarea, însă, în ciuda rezultatelor deficitare obținute de elevi, aceste testări nu au avut niciodată o finalitate practică pentru că „nu a existat niciodată un mecanism de remediere a deficiențelor”.
„Rezultatele negative la aceste testări demonstrează deficiențe inclusiv în ceea ce priveşte alfabetizarea elevilor, iar simpla monitorizare și adaptare a planurilor de învățământ individuale nu poate să rezolve aceste probleme în mod eficient.
Ca atare, prin modificările aduse actului normativ de prezenta inițiativă legislativă, propunem ca în cazurile unde elevii obțin rezultate nesatisfăcătoare la aceste evaluări, aceştia să fie redirecționați către sistemul de învățare remedială, în scopul corectării deficiențelor observate”, se arată în expunerea de motive, unde se precizează că, astfel, și evaluările îşi vor servi cu adevărat scopul, iar învăţarea remedială va fi aplicată acolo unde este cea mai mare nevoie de ea.
Proiectul mai prevede, de asemenea, că Ministerul Educației va publica în fiecare an un raport prin care va face cunoscute rezultatele evaluărilor la nivel național și va elabora recomandări de măsuri cu ce ar trebui să facă școlile pentru a ajuta elevii să-și îmbunătățească rezultatele la testări.
„Elevii în rândul cărora se vor observa de către profesori probleme de înțelegere a unui text sau de efectuare a unor calcule de bază vor fi sprijiniți prin cursuri remediale”,
explică Silvia Dinică, senator.