Potrivit lui Adrian Negrescu, problema nu este obiectivul actului normativ, ci modul în care acesta a fost pus în aplicare, fără existența unor reguli tranzitorii care să permită respectarea noilor obligații.
Adrian Negrescu: „Statul a reglementat corect pe hârtie și greșit în calendar”
Analistul economic afirmă că situația reprezintă un exemplu de politică publică aplicată defectuos.
„Există un tip de eșec de politică publică pe care nu-l vezi în statistici decât peste ani: cel în care statul reglementează corect pe hârtie și greșit în calendar. Cazul OUG 7/2026 este manual de școală”, explică Adrian Negrescu.
Acesta precizează că ordonanța urmărea consolidarea reglementării industriei jocurilor de noroc, însă lipsa normelor necesare aplicării sale a generat un efect contrar.
Potrivit analistului, actul normativ a introdus obligația ca operatorii să obțină, pe lângă autorizația emisă la nivel central, și o autorizare locală, acordată în baza unor regulamente adoptate de consiliile locale.
Blocaj administrativ: autorizația necesară nu putea fi obținută
Adrian Negrescu explică faptul că autoritățile locale au primit un termen de 60 de zile pentru elaborarea regulamentelor, însă legea nu a prevăzut o perioadă de tranziție.
„Consecința: obligația a devenit aplicabilă imediat după publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce instrumentul administrativ necesar conformării nu exista încă.”
Mai mult, autorizația centrală este condiționată de existența celei locale, iar în numeroase localități regulamentele nu fuseseră încă adoptate.
În aceste condiții, spune Adrian Negrescu, operatorii s-au aflat într-o situație imposibilă din punct de vedere juridic.
„Practic, realitatea juridică absurdă arată că respectarea legii a devenit imposibilă din motive independente de voința operatorilor.”
Peste 1.300 de locații închise și mii de locuri de muncă afectate
Potrivit datelor centralizate de compania de consultanță Frames și citate de Adrian Negrescu, efectele economice sunt deja vizibile.
Numărul locațiilor active ar fi scăzut de la aproximativ 4.500 la 3.150, ceea ce înseamnă închiderea a peste 1.300 de unități.
În același timp, aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.
Analistul susține că pierderile se reflectă și în încasările statului.
„Nu s-a interzis nimic. Nu s-a votat nicio prohibiție. Pur și simplu, s-a pus lacătul peste cei care erau înregistrați, care emiteau facturi, care rețineau contribuții și care vărsau taxe la buget — pentru că nu aveau de unde să obțină o hârtie ce nu fusese încă inventată la nivel local”, afirmă Adrian Negrescu.
Pierderi estimate la peste 320 de milioane de euro anual
Analiza prezentată de Adrian Negrescu indică faptul că retragerea din exploatare a aproximativ 16.854 de aparate ar putea genera pierderi de peste 120 de milioane de euro anual din taxe directe.
În plus, cele aproximativ 26.000 de aparate rămase funcționează într-un context de incertitudine juridică, ceea ce pune sub semnul întrebării alte aproximativ 200 de milioane de euro în venituri fiscale.
„Merită spus limpede că aceste estimări provin din calculele industriei și trebuie tratate ca atare. Dar chiar și înjumătățite, ordinul de mărime rămâne semnificativ pentru un stat aflat sub perspectivă negativă la toate cele trei agenții de rating”, subliniază Adrian Negrescu.
Adrian Negrescu: Piața neagră câștigă teren
Analistul avertizează că restrângerea bruscă a pieței reglementate poate alimenta dezvoltarea activităților ilegale.
În opinia sa, diferența dintre operatorii licențiați și cei clandestini este esențială.
„Operatorul licențiat plătește taxe, ține evidențe, e supus regulilor privind jocul responsabil și are obligația verificării vârstei participanților. Operatorul clandestin nu face nimic din toate acestea.”
Adrian Negrescu atrage atenția că lipsa controlului favorizează evaziunea fiscală, circulația banilor nefiscalizați și dezvoltarea rețelelor de criminalitate economică.
„Paradoxul final e brutal: măsura menită să protejeze consumatorul a desființat exact instrumentele prin care consumatorul putea fi protejat. Cei care produceau greu la buget au fost opriți; ilegalul, care nu produce nimic la buget, prosperă.”
Exemplul Ciprului: reguli clare și investiții de sute de milioane de euro
Pentru a ilustra un model diferit, Adrian Negrescu oferă exemplul Ciprului, care a legalizat cazinourile în 2015 printr-un sistem predictibil și riguros.
Acesta amintește investiția de peste 637 de milioane de euro în complexul City of Dreams Mediterranean din Limassol, proiect care a creat aproximativ 2.000 de locuri de muncă și a contribuit la dezvoltarea turismului.
Analistul subliniază că modelul cipriot nu trebuie copiat integral, însă anumite principii pot fi preluate:
- reguli clare și predictibile pentru investitori;
- control riguros al accesului și măsuri de joc responsabil;
- integrarea investițiilor în dezvoltarea turismului și a economiei locale.
Totodată, Adrian Negrescu amintește că nici acest model nu elimină complet riscurile privind spălarea banilor, însă acestea sunt monitorizate permanent.
Soluția propusă: modificarea urgentă a OUG 7/2026
În opinia analistului, soluția este una legislativă și trebuie aplicată rapid.
„Soluția tehnică este evidentă: o intervenție legislativă care să clarifice perioada de tranziție și să lege aplicarea noilor obligații de existența efectivă a instrumentelor administrative necesare îndeplinirii lor.”
Mai exact, obligația de autorizare locală ar trebui să intre în vigoare numai după adoptarea regulamentelor locale.
În final, Adrian Negrescu avertizează că efectele economice ale blocajului pot deveni ireversibile.
„Dacă vrei să restrângi o piață, restrânge-o explicit, prin lege, asumat. Ce nu poți face este să lași obligațiile în vigoare și instrumentele de conformare pe drum, sperând că rezultatul va semăna cu o politică publică. Pentru că rezultatul, de fiecare dată, arată la fel: cei care plăteau greu la buget se închid, iar cei care nu plăteau niciodată nimic își extind, tăcut, atât cota de piață cât și sfera de criminalitate”, concluzionează Adrian Negrescu.