Potrivit tradiției, negocierile privind nominalizarea premierului au loc în săptămâna ulterioară scrutinului, însă anul acesta este de așteptat să fie devansate până după data de 19 decembrie, atunci când Legislativul ales în 2012 își va încheia oficial mandatul. Zarurile vor fi aruncate în cazul în care unul dintre partide va deţine supremaţia absolută după numărătoarea finală. În caz contrar, vom asista la un episod „sângeros” din Game of Thrones pe scena politică.
Liderul PSD Liviu Dragnea a explicat că partidul său nu se va prezenta la consultările de la Cotroceni în cazul în care președintele va convoca partidele imediat după alegeri. Motivul? Dragnea vrea să amâne negocierile privind nominalizarea noului premier până la formarea majorității și alegerea președinților celor două Camere în noul Parlament. Cum actualul Legislativ își va încheia misiunea abia pe 19 decembrie, este de așteptat ca formarea majorităţii parlamentare şi depunerea jurământului de către noii aleși să înceapă în jurul acestei date. Vor urma procedurile de alegere a conducerii celor două Camere, de la președintele Senatului, la cel al Camerei Deputaților, până la membrii Birourilor Permanente și constituirea comisiilor parlamentare. Abia apoi s-ar ajunge la negocierile tete-a-tete dintre președinte și liderii partidelor parlamentare.
Game of Thrones politic
În privința jocurilor pentru formarea majorității, perspectivele sunt clare. Bătălia pentru putere se dă între două blocuri politice principale: pe de o parte alianța PSD-ALDE, de cealaltă tandemul PNL-USR. Ținând cont de cifrele vehiculate înaintea scrutinului, PSD și ALDE ar putea obține împreună suficiente procente pentru formarea majorității parlamentare. În caz contrar, lucrurile se complică. Dacă ALDE și PSD nu vor reuși să depășească 50% din voturi după redistribuire, soarta majorității se joacă. Aici ar urma să intre în joc partidele care vor depăși pragul de 5% și care vor avea posibilitatea să încline decisiv balanța dintre putere și opoziție. Pentru social-democrați, variantele dinaintea alegerilor păreau limitate. Liviu Dragnea a exclus din start orice discuție cu liderii UDMR, iar Traian Băsescu a asigurat că PMP nu va sprijini o guvernare PSD. Teoretic, cele două partide ar urma să joace de partea tandemului PNL-USR, dar în Parlament orice este posibil, mai ales că partidul lui Traian Băsescu a bătut palma cu PSD în mai multe consilii judeţene după alegerile locale din vară. Problema o reprezintă pretențiile uriașe ale fostului președinte. Acesta a condiționat sprijinul PMP de funcția de prim-ministru. În privinţa UDMR, maghiarii migrează în mod tradițional în barca puterii, sprijinind coaliţia care deţine majoritatea. O lovitură ar fi și ca PRU, partid considerat un satelit mai radical al PSD, să depășească previziunile și să acceadă în Parlament. În acest caz, patrula lui Vlad Țepeș ar sprijini fără probleme alianța PSD-ALDE într-o ipotetică majoritate parlamentară.
Ce spune Constituția, ce spun legile
Potrivit Constituției României, articolul 103, “președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. Prim-ministrul desemnat trebuie să obțină apoi în termen de zece zile votul majorității absolute a membrilor Parlamentului pentru ca Guvernul său să fie învestit. În același timp, Legea nr. 90 din 2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului prevede că “pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”. Teoretic, această lege l-ar putea împiedica pe liderul PSD Liviu Dragnea să preia fotoliul de prim-ministru din cauza condamnării definitive din dosarul Referendumul, mai ales că președintele Klaus Iohannis a anunțat din timp că nu va desemna un premier cu probleme penale. În cazul în care noua majoritate parlamentară va respinge propunerea președintelui, se poate ajunge până la dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Articolul 89 din Constituție, referitor la dizolvarea Parlamentului, prevede că “președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Ce se va întâmpla cu voturile “risipite”?
Potrivit legii, voturile acordate partidelor care nu vor trece pragul electoral de 5% se vor împărți proporțional între partidele care reușesc să intre în Parlament. Mai exact, dacă un partid va lua 40% din voturi, acesta va beneficia de același procent din voturile „pierdute”. Adică își va adăuga la scorul final încă patru procente.
466 de aleși va avea noul Legislativ, cu 122 mai puțini decât au existat în Parlamentul ales în decembrie 2012 prin vot uninominal. Va fi cel mai redus număr de parlamentari din istoria postdecembristă. Mandatul noului Legislativ se va încheia în decembrie 2020.