Jurnalul.ro Editoriale După alegerile din Austria, va intra România în Spațiul Schengen?

După alegerile din Austria, va intra România în Spațiul Schengen?

de Serban Cionoff    |   

Acum câteva zile, comunicatorii Președinției României ne informau că, direct de la Viena, președintele Klaus Iohannis a fost sunat de către omologul său austriac, Alexander Van der Bellen.

Ce a avut să îi spună președintele austriac partenerului său de dialog de pe malurile Dâmboviței, asta nu se menționează în comunicatul oficial. În schimb, în unul dintre atât de multele paragrafe ale logoreii oficiale, aflăm că ambasadorul Emil Hurezeanu în patria valsului va reveni la post, după ce, la începutul acestei luni, fusese rechemat  în urma veto-ului dat de cancelarul Karl Nehammer intrării țării noastre în spațiul Schengen. Decizie care, președintele Klaus Iohannis o consideră a fi un „gest de deschidere a României pentru identificarea unor soluții constructive de facilitare a unui dialog dinamic, pe toate canalele constructive”.

 Care sunt acele  noi canale constructive care au fost identificate și, mai ales dacă, revenit la post, ambasadorul Emil Hurezeanu a apelat și la alte soluții constructive decât plângăreața scrisoare transmisă președintelui federal Alexander Van der Bellen cu două zile înainte de veto-ul austriac din 2 decembrie? Iată un alt subiect asupra căruia plutește ceața. Singurul lucru pe care, însă, îl știm cu siguranță, este acela că „veto-ul austriac rămâne în vigoare”. Cancelarul Karl Nehammer dixit!

 Cum rămâne, atunci, cu optimismul pe care îl etalau unii comentatori după publicare comunicatului oficial transmis de la Palatul Cotroceni, ca și după ce am aflat despre intensele demersuri ale ministrului de Externe,

Bogdan Aurescu, în discuțiile cu șefii diplomațiilor din influente state membre ale Uniunii Europene? Rămâne… cum am vorbit! Rămânem la ceea ce, foarte recent, au declarat surse bine informate din anturajul oficialităților de la Viena și anume că ,,este rândul Austriei să răspundă cu o atitudine constructivă, dar să nu ne așteptăm la gesturi semnificative înainte de alegeri’’.

 Atenționare care trebuie interpretată cu deosebită atenție, dar nu și supralicitată! Interpretată cu deosebită atenția pentru că, așa după cum o arată sondajele de opinie, la alegerile care vor avea loc în Austria la sfârșitul lunii, OVP, partidul cancelarului federal Karl Nehammer, se va situa doar pe locul trei, iar marea speranță de ameliorare a scorului ține numai de votul din Austria inferioară. Rămâne, totuși, de văzut dacă veto-ul dat (și) României la  reuniunea JAI se regăsește în setul principalelor cauze ale scăderii încrederii electoratului în partidul cancelarului Karl Nehammer, mai precis dacă, într-adevăr, criticilor severe cu care s-a ales din partea unor personalități reprezentative ale mediului politic, diplomatic și ale mass media din state membre ale comunității europene după acest vot  a contat atât de mult.

 Cu sincer regret, înclin să cred  că narativul acela parșiv și foarte incorect la care a recurs cancelarul austriac și pe care Frontex l-a făcut praf și pulbere are, încă, o anumită credibilitate în opinia publică din Austria și nu numai de acolo… Mă refer nu numai la migranții veniți, acolo, de  peste mări și țări, dar și la acei provenind de pe plaiuri românești. Susțin această idee care, foarte probabil îmi va atrage critici severe pe motiv de discriminare, deoarece, în deloc puține ocazii când m-am aflat în state-fanion ale Uniunii Europene mi-a fost dat să întâlnesc unii conaționali care numai la muncă cinstită nu veniseră pe acolo. Situație care a și adus oarecare credibilitatea unor clișee mentale în care România nu mai este doar țara lui Dracula ci și a unor vampiri… de drept comun!  De unde și defavorabila reprezentare care încă se menține în imaginarul public, despre România și despre români, pe care politicieni de factura cancelarului Karl Nehammer  o exploatează pentru a-și justifica abuzivul și nedreptul veto. Vectori de imagine negativă la care trebuie,neapărat, să adăugăm jalbele în proțap cu care niscai euro-pârâcioși de profesie merg la Înalt Poartă de la Bruxelles sau de la Strasbourg, de pe urma cărora ni se trage și faima de țară a corupției multilateral dezvoltate pe care, nici dacă ar învia, Țepeș Vodă nu ar stârpi-o.    

Revenind la subiectul România- poartă a migrației ilegale către țările Europei Unite, sunt de părere că nu strică să informăm, în mod corect și argumentat, că România este, în primul rând, o țară care îi primește și îi ajută pe cei care vin la noi acasă cu bună credință și pentru a scăpa de năpasta din țările lor. Cel mai convingător exemplu fiind, bineînțeles, al ucrainenilor care au fugit din calea barbarei invazii a trupelor rusești, fiind găzduiți și omeniți conform datinilor ospitalității românești. Subiect care, o dată adus în atenția elitelor  politice și, deopotrivă, a opiniei publice din state membre ale Uniunii Europene, poate și  trebuie să fie pus în oglindă cu modul în care, în Ucraina, sunt încălcate în mod flagrant și cu rea credință, drepturile comunității românești, inclusiv cele religioase. Cumul de fapte care se numește încălcare deliberată a principiului reciprocității în relațiile dintre state.

 Va schimba sau nu va schimba votul austriecilor de la sfârșitul lunii reportul de forțe din viața politică a țării și, prin aceasta, va face ca, de la Viena, un nou guvern și un nou premier să revină asupra veto-ului așa încât România să fie admisă în Spațiul Schengen? Mă abțin să dau un răspuns, deși, sincer să fiu, am mari îndoieli că va fi posibil. Sper, în schimb, că, din amara și nedreapta experiență acumulată până acum, diriguitorii treburilor noastre publice vor trage învățămintele fără de care nu vom putea să trecem de bariera politicianismului și a discriminărilor pe care acesta le impune. Mai direct spus, a ideologiei Uniunii Europene cu două sau mai multe viteze. Ideologie vehement contestată în declarații propagandistice, dar, din păcate, nu de puține ori, promovată. Cu mască sau fără mască!...

Subiecte în articol: spatiul schengen Karl Nehammer
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri