Fost ofițer al structurii, Corneliu Corneschi s-a trezit, în 2011, cu DIICOT la el acasă, domiciliul fiindu-i percheziționat. Se căutau țigări și produse petroliere de contrabandă. I-a fost retrasă autorizația care îi permitea accesul la informații clasificate și, ulterior, a fost trecut în rezervă, fără nicio explicație. Trei ani mai târziu, Parchetul a clasat dosarul, pentru că nu exista nicio probă care să-l poată incrimina. Iar fostul ofițer SRI s-a adresat instanțelor pentru redobândirea calității de lucrător SRI și a accesului la informații clasificate. Procesul a fost pierdut, la Înalta Curte, iar, din 2015, speța a ajuns pe masa CEDO.
Corneliu Corneschi a lucrat ca ofiţer activ în cadrul Serviciului Român de Informaţii începând din 1994 și a deținut autorizaţie de acces la informaţii clasificate. Cariera sa a început să se clatine după ce, la data de 12 august 2011, DIICOT i-a percheziționat domiciliul, anchetatorii negăsind nimic din ceea ce căutau. Însă, fratele fostului ofițer SRI a fost arestat, printr-o hotărâre a Curții de Apel Suceava.
O lună mai târziu, Corneliu Corneschi a fost informat că, încă din ziua percheziției, a fost începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi de contrabandă. În special, el era acuzat că, de la începutul lunii martie a anului 2011, a sprijinit o grupare infracţională organizată, din care făceau parte fratele său şi tatăl său, având ca scop achiziţionarea şi valorificarea de ţigarete de provenienţă extracomunitară.
Trecut în rezervă, pe vorbe
Angajatul SRI a negat orice implicare în faptele de care a fost acuzat şi a susţinut că nu exista o proprietate comună cu părinţii săi asupra casei în care locuia, deşi părinţii săi locuiau la aceeaşi adresă, de fapt, casele şi grădinile lor erau complet separate de un gard.
Trei ani mai târziu, în 4 iulie 2014, procurorul de caz a dispus încetarea urmăririi penale împotriva lui Corneliu Corneschi pentru fapta de sprijinire a unui grup infracţional organizat, pentru că probele depuse la dosar nu erau suficiente pentru a arăta că acesta săvârşise faptele de care fusese învinuit. Bucuria a durat foarte puțin, pentru că, pe lângă dosarul penal, au apărut problemele profesionale. La 14 noiembrie 2011, ofițerului i s-a comunicat verbal că împotriva sa SRI a luat măsura de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, fără a i se preciza niciun motiv pentru care s-a acționat astfel. Iar pe data de 15 decembrie 2011 i-a fost comunicat, tot verbal, faptul că a fost trecut în rezervă.
La momentul respectiv, nu i s-a prezentat nicio altă explicaţie sau informaţie suplimentară cu privire la motivele de fapt şi de drept reţinute împotriva sa. Ca răspuns la o nouă cerere a reclamantului de reevaluare a deciziilor în discuţie, la 15 martie 2012 acesta a fost informat că decizia de trecere în rezervă fusese luată având în vedere faptul că la SRI nu existau posturi disponibile pentru o persoană cu competenţele reclamantului, dar care nu deţinea autorizaţie de acces la informaţii clasificate.
A urmat un șir de procese la Curtea de Apel Suceava și la instanța supremă, procese soldate la data de 14 octombrie 2015 cu o decizie a ÎCCJ, care i-a respins definitiv acțiunea.
Proces ca în România
Ciudata poveste a ajuns la CEDO, unde Corneschi s-a plâns de caracterul inechitabil al procesului pe care l-a declanşat pentru anularea deciziilor de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate şi de trecere în rezervă. În special, el a susţinut că instanţele de contencios administrativ din România i-au refuzat accesul la probe clasificate la nivel confidenţial de către pârâtul SRI, fapt ce a fost decisiv în cazul său. A considerat că acest lucru i-a încălcat drepturile la un proces contradictoriu și la egalitatea armelor.
În motivarea deciziei, CEDO a observat că, în conformitate cu cerinţele legislaţiei naţionale privind acţiunile în justiţie în anularea unei decizii de revocare a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate şi, în consecinţă, a deciziei de trecere în rezervă, acţiunea iniţiată de fostul ofițer SRI a fost restricţionată în ceea ce priveşte normele de drept comun care garantează un proces echitabil.
Consecinţa a fost o limitare clară şi severă a dreptului acestuia de a fi informat cu privire la elementele de fapt şi conţinutul documentelor care au stat la baza atât a deciziei SRI de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, cât şi a deciziei SRI de trecere în rezervă.
S-a încălcat articolul 6 din Convenție
Ca atare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată că limitările aplicate dreptului lui Corneliu Corneschi la procedură contradictorie şi la egalitatea armelor nu au fost compensate în cadrul procedurilor interne, astfel încât să se păstreze esenţa însăşi a dreptului său la un proces echitabil. Prin urmare, a fost încălcat articolul 6.1 din Convenţie.
Fostul ofițer SRI a solicitat 418.026 de lei (aproximativ 87.000 de euro) cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material. Această sumă a reprezentat pierderea de salarii de la data trecerii sale în rezervă până în martie 2021, când au fost depuse cererile. De asemenea, a solicitat 10.000 de euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral. A mai cerut, de asemenea, 3.230 de euro pentru cheltuielile de judecată ocazionate în faţa instanţelor naţionale şi a Curţii, anexând copii după facturile care justificau, în opinia sa, suma solicitată.
În unanimitate, CEDO a declarat cererea fostului angajat al SRI ca admisibilă și a hotărât că a fost încălcat, în cazul său, articolul 6 din Convenție. Curtea a decis că statul român trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, 6.000 de euro cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, la care se adaugă 2.700 de euro pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit. De asemenea, instanța a mai hotărât că, de la expirarea termenului de trei luni şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată anuală egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.