Tot mai multe afecţiuni, considerate altădată maladii ale vârstei a treia, sunt întâlnite astăzi la persoane tinere şi foarte tinere. Ritmul de viaţă alert şi foarte solicitant, stresul constant, dieta dezechilibrată şi poluarea atmosferică sunt doar câţiva dintre principalii factori care conduc la instalarea, încă de la vârste fragede, a unora dintre cele mai frecvente boli cronice: hipertensiunea, diabetul zaharat şi asmul bronşic.
Despre posibilitatea femeilor de a da naştere unui copil, chiar şi atunci când au afecţiuni cronice, şi despre evoluția unei sarcini în situaţia în care viitoarea mamă este hipertensivă sau are diabet ori astm bronșic am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Amânarea unei sarcini în favoarea carierei, pe de o parte, şi coktailul de factori care favorizează apariţia bolilor cronice, pe de altă parte, conduc la următoarea situaţie, din ce în ce mai des întâlnită: multe femei află că trebuie să ia tratament toată viaţa, înainte de a deveni mame. De teamă că medicamentele le-ar putea afecta bebeluşul, unele femei renunţă la visul de a da naştere unui copil, altele – la tratament. Cea de-a doua variantă, însă, implică riscuri immense, atât pentru făt pentru viitoarea mamă. În cazul hipertensiunii, de exemplu, gravida care nu-şi mai ia tratamentul riscă să facă infarct de miocard sau accident vascular cerebral (AVC).
Specialiştii spun că apariția sau dezvoltarea unei sarcini nu este împiedicată de bolile cronice, însă, acestea trebuie strict ținute sub control medical.
„Este adevărat că pot apărea și complicații, dar este important ca între medicul ginecolog, care-ți supraveghează sarcina, și medicul specialist, care urmărește evoluția bolii cronice, să fie o strânsă colaborare”, spune dr. Andreas Vythoulkas, care ne-a explicat ce este de făcut în cazul afecţiunilor amintite mai sus.
Hipertensiunea arterială
În cazul unei sarcini, cele mai expuse sunt femeile obeze, hipertensive și înainte de apariția sarcinii, cele cu diabet sau cu probleme cardiace. Hipertensiunea arterială este, în general, o afecţiune care poate fi ținută sub control, însă prezența acestei boli cronice poate determina anumite riscuri, printre cele mai importante fiind:
- scăderea fluxului de sânge la nivelul placentei, astfel că se reduce fluxul de oxigen și nutrienți la nivelul fătului, încetinindu-i creșterea;
- placenta abruption sau dezlipirea placentei de peretele uterin, ce duce la sângerare vaginală importantă și privarea fătului de oxigen;
- nașterea prematură;
- preeclampsie - prezența hipertensiunii și a proteinelor în exces în urină după săptămâna 20 de sarcină.
„În acest caz, se recomandă repaosul prelungit la pat pentru a limita orice efort depus și pentru a reduce valoarea tensiunii arteriale. Se vor face regulat teste non-stres pentru a urmări evoluția fătului și pentru a măsura cantitatea de lichid amniotic. Dacă acesta se reduce, este un semn că fluxul sanguin nu ajunge în cantitate suficientă la făt”, explică dr. Vythoulkas. Medicul subliniază că „tratamentul hipertensiunii este foarte important, infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral fiind doar două dintre principalele riscuri la care este expusă gravida”.
În cazul hipertensiunii, tratamentul este dat doar de medicul cardiolog, în strânsă legătură cu medicul care urmărește sarcina, şi trebuie urmat întocmai.
Diabetul la gravide
O gravidă cu diabet are nevoie de o îngrijire mult mai atentă pe perioada sarcinii, fiind necesară o bună colaborare între medicul diabetolog și ginecolog.
Odată ce sarcina a fost confirmată, o gravidă cu diabet trebuie să-și monitorizeze cu atenție și să-și controleze cu sfințenie nivelul zahărului din sânge, dar și să urmeze tratamentul prescris.
„Nivelul crescut de zahăr din sânge, necontrolat, poate duce la apariția malformațiilor congenitale și la creșterea riscului de avort spontan. Sunt cazuri în care gravidei care urmează un tratament medicamentos pentru controlul diabetului i se recomandă înlocuire acestui tratament cu insulina, aceasta controlând mai bine nivelul zahărului din sânge”, spune dr. Andreas Vythoulkas, specialist obstetrică-ginecologie
„La naștere, copilul unei femei cu diabet poate avea o greutate mai mare, peste 4,5 kg și poate avea un nivel foarte scăzut, periculos, al glicemiei imediat după ce s-a născut. Astfel, după o monitorizare atentă, nou-născutului i se administrează, intravenos, glucoză. Dar, o sarcină cu diabet, bine urmărită prin controale regulate și măsurarea zilnică a glicemiei, are mari șanse de a se dezvolta ca o sarcină normală”, mai spune dr. Vythoulkas.
Potrivit medicului, pierderea de sarcină este mai frecvent întâlnită în cazul pacientelor obeze și cu vârsta mai mare de 35 de ani. Riscul de pierdere a sarcinii atinge valoarea maximă în primul trimestru și scade pe măsură ce se apropie termenul de naștere.
În cazul diabetului gestațional (diabetul pe care unele femei îl capătă în timpul sarcinii), acesta dispare, în cele mai multe dintre cazuri, la scurtă perioadă după naștere. Depistat și tratat corect, sarcina va decurge fără probleme.
Astmul bronșic
Boala este caracterizată de crize cu respirație dificilă, zgomotoasă specific și tuse. În timpul sarcinii, astmul afectează mama și reduce cantitatea de oxigen care ajunge la făt, iar tratamentul prescris pentru tratarea afecțiunii este bine să fie continuat și pe timpul sarcinii. “Dacă astmul a apărut în timpul sarcinii, dar nu a fost depistat și tratat, poate duce la apariția hipertensiunii arteriale, a preeclampsiei, a vărsăturilor. Pentru făt, cele mai importante riscuri sunt moartea prematură, dezvoltarea lentă, greutate mică la naștere”, subliniază medicul. Ca şi în cazul celorlalte afecţiuni, cu cât boala este depistată din timp și apoi controlată, cu atât riscurile sunt mai mici.