Drumul Mănăstirilor (DJ 208H) Vorona - Oneaga - Pădureni, are o lungime de 12,7 kilometri și poate fi adăugat la traseele ecumenice și culturale deja arhicunoscute din zona Moldovei, legându-se de mănăstirile medievale din județul Suceava și de cele din județul Neamț. După reabilitarea drumului - începută în 2017, reluată în 2021 și finalizată anul trecut, de Consiliul Județean - zona a fost votată în competiția „Destinația anului”, ca un concept unitar: Tărâmul sfinților - Botoșani, județ cu un tezaur cultural unic și nemuritor -, ocupând locul al doilea, după Bucovina.
Pelerinajul ecumenic în ținutul Botoșaniului are o simbolistică foarte puternică, de cunoaștere și de simțire duhovnicească, edificiile religioase locale adăpostind valori inestimabile, de la icoane unice și icoane făcătoare de minuni la manuscrise de o valoare inestimabilă, picturi și fresce foarte vechi, în timp ce detaliile arhitecturale sunt reprezentative pentru diferite stiluri din ultimul mileniu.
Cultura română a primit din această zonă a României cele mai mari nume - Mihai Eminescu, George Enescu, Ștefan Luchian și Nicolae Iorga, dar tot de aici, în lumea ortodoxă au ajuns trei sfinți - Sfântul Cuvios Sila de la Sihăstria Putnei, Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul și Sfântul Cuvios Onufrie de la Vorona. Aceștia au influențat, în menirea lor duhovnicească, unele dintre cele mai importante personalități ale credinței creștin ortodoxe: Părintele Ilie Cleopa, Părintele Paisie Olaru, Părintele Dionisie Ignat de la Colciu sau Patriarhul Teoctist, primii trei fiind propuși spre canonizare.
Codri încărcați de istorie și legende
Codrii Botoșanilor sunt locuri încărcate de istorie și de legendă, ascunzând totodată comorile duhovnicești - mănăstirile și bisericile medievale -, fiind deja o atracție și pentru pasionații de fotografie și de natură.
Drumul mănăstirilor din județul Botoșani a fost inclus în circuitul turistic național, de anul trecut. Începe în comuna Vorona, aflată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Botoșani, având mai multe variante. Traseul principal pornește din satul Vorona, cotind la stânga, pe baza indicatorului turistic, către Mănăstirea Vorona.
Mănăstirea Vorona a fost inițial mănăstire de călugări, ctitorită de paharnicul Iordache Panaite, pe locul unui alt așezământ monahal de secol XVI ridicat de călugări greci, ruși și români. În apropierea lăcașului de cult se află și celebrul „gorun al lui Cuza”.
Poveștile locale spun că, într-o zi, Cuza venit la prietenul și aghiotantul său Nicolae Pisoski, în târgul Botoșanilor, a făcut o călătorie la Vorona, în haine civile. A adormit sub un gorun bătrân. Se spune că în acele momente călugării l-ar fi prins pe domnitor, fără să-l recunoască, și l-au închis în pivnița mănăstirii. A fost salvat de aghiotantul său venit să-l caute, iar ca răzbunare ar fi decis să secularizeze averile mănăstirești.
Vorona este un colț de lume unde monahismul are vechi rădăcini. Primul schit menționat de documente datează din secolul al XVI-lea. Între anii 1793-1803 paharnicul lordache Panaite a ctitorit o biserică de zid, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 1835, tot aici a fost ridicată o biserică de piatră, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, în anul următor fiind construită Biserica Sfântului Nicolae. În perioada regimului comunist, mănăstirea a devenit lăcaș monastic pentru maici.
Accesul se face din DN 28B Botoșani, 4 km, apoi DJ 208C Vorona (circa 15 km), de unde se mai parcurg 2 km până la mănăstire.
De aici au plecat sfinții
De la Vorona, pe drumul din pădure, se ajunge la Sihăstria Voronei, un vechi lăcaș monastic, de călugări. Aici se află moaștele Cuviosului Onufrie, un călugăr rus, care s-a nevoit în pădurile Voronei.
Din dreptul mănăstirii, se pătrunde în inima codrului, dar pe o șosea asfaltată, pe o porțiune de peste 12 kilometri, de la Vorona, către Tudora și Coșula.
În apropierea Sihăstriei Voronei, pe un drum forestier se ajunge la un adevărat „traseu al meditației”, mergând către grota Sfântului Onufrie, unul dintre sfinții reprezentativi ai acestei zone.
Drumul continuă către schitul Oneaga, o altă oază de liniște în mijlocul naturii și mai apoi coboară către codrii din Coșula, cu alte zone panoramice. Mai departe, se străbate drumul național Botoșani-Iași, prin comuna Copălău, prin alte zone împădurite pitorești, mergând spre comuna Sulița, către mănăstirea Cozancea. Se poate alege și un drum alternativ, către Mănăstirea Balș, unde se ajunge pe drumul Botoșani-Iași, cotind apoi, în comuna Frumușica, pe drumuri de țară și forestiere către cel mai înalt punct din zonă.
Mănăstirea Balș este o adevărată perlă ecleziastică și se află la șapte kilometri de localitatea Flămânzi, ascunsă adânc în codrii seculari din zonă.
Mănăstirea Sihăstria Voronei a născut sfinți. Zidirea bisericii a început în anul 1875, la inițiativa domnitorului Mihail Sturdza al Moldovei. Pictura în stil neobizantin este lucrată de schimonahul Vladimir Machidon.
Paraclisul Sfântul Mina a fost zidit în anul 1940. Mănăstirea a fost închisă în anul 1959, fiind redeschisă abia în anul 1968. În 1991, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire.
Între anii 1993 și 1997 s-a construit casa Sfântului Ghedeon. Sfântul Cuvios Onufrie de la Sihăstria Voronei a sihastrit 25 de ani în pădurile Voronei, fiind stareț al Mănăstirii Vorona între anii 1777-1779. Sfântul a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2005, mormântul și sfintele sale moaște aflându-se la Mănăstirea Sihăstria Voronei.