Măsurile incluse în noul pachet de facilități au nevoie însă de foarte multe lămuriri pentru a putea fi aplicate de furnizorii de energie care, și așa, se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește facturarea, din cauza deselor schimbări ale legislației. Nu mai puțin de 10 în 11 luni. Haosul din legislația internă se suprapune peste cea transmisă de la Bruxelles. Ultimele măsuri adoptate de Comisia Europeană pentru sprijinirea consumatorilor ascund mai degrabă dorința guvernelor de a strânge mai mulți bani la buget pe fondul crizei energetice, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
UE a aprobat, săptămâna trecută, trei măsuri pentru combaterea crizei energetice, dar dintre acestea doar una are potențialul de a reduce prețurile, lucru care nu se va putea mai repede de 3-4 luni. Măsurile UE adoptate sunt:
-
Introducerea unei taxe de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili, în fapt o supraimpozitare a activității în sectorul petrolului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor.
-
Plafonarea veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv intermediari, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale (mai ieftine) pentru a produce energie electrică, cum ar fi sursele regenerabile, energia nucleară și lignitul.
-
Reducerea obligatorie a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf.
Supraimpozitarea ține prețurile sus
Supraimpozitarea combustibililor fosili nu este o măsură care să ducă la scăderea prețului la energie și gaze pe termen scurt, dar este o măsură de menținere a prețurilor mari pe termen lung, arată analiza AEI. Rusia continuă să reducă fluxurile de gaze ca parte a strategiei sale de război, iar prețurile au crescut vertiginos. Prețurile nu mai sunt realiste și au denaturat piața, ducând la obținerea unor profituri extraordinare de către companiile din piața gazelor. În același timp, Europa a pus embargo pe produsele petroliere rusești, diminuând artificial oferta și generând prețuri mai mari pentru acestea ca urmare a diferenței între cerere și ofertă. Acum UE vine cu supraimpozitarea acestor profituri excepționale obținute de companiile de profil, dar ignoră faptul că orice taxă denaturează și schimbă comportamentul actorilor de pe piață, arată analiza AEI. Contribuțiile de solidaritate ale sectorului combustibililor fosili se vor aplica timp de un an de la intrarea în vigoare. Comisia va efectua o revizuire până la 15 octombrie 2023, având în vedere situația generală a sectorului combustibililor fosili și profiturile excedentare generate, și va prezenta Consiliului un raport privind principalele constatări ale acestei revizuiri.
Partea plină a paharului
Aceste prețuri mari din piață au determinat însă impulsionarea dezvoltării de noi tehnologii, cum ar fi SMR-urile, și pentru demararea de noi investiții, care altfel nu ar fi început. Acest proces trebuie încurajat, chiar obligat să continue inclusiv prin măsuri fiscale. „Dacă după război gazul ar curge din nou din Rusia, prețurile ar scădea, veniturile suplimentare ar scădea din nou rapid și atunci din nou nu s-ar mai realiza investiții în noi capacități de producție. Dar acest scenariu nu se susține, deoarece UE vrea oricum să scape de gazul și petrolul rusesc. Și astfel ar trebui să fie folosite toate veniturile mari din prezent pentru investiții în noi capacități de producție și creșterea eficienței energetice la consumatori, care să garanteze existența suficienței capacități de generare a energiei în viitor și prețuri suportabile pentru aceasta”, potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
„Investitorii în surse regenerabile, hidro, nucleare au luat în considerare posibilitatea ca unii combustibili fosili să devină insuficienți, iar pentru aceasta nu trebuie sancționați, ci încurajați să investească și mai mult, deoarece în lipsa unor măsuri de creștere a producției și eficientizare a consumului, care trebuie luate astăzi, crizele energetice viitoare vor fi mult mai dure decât aceasta”.
Dumitru Chisăliță președintele AEI
Plafonarea va produce inechități în sistem
Nici plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică nu este o măsură care să conducă la scăderea prețului pe termen scurt, dar este una care poate aduce penurie de energie, susține analiza citată. „Plafonul ar trebui să se aplice producătorilor și ar trebui să elimine veniturile producătorilor de energie din tehnologii cu cost mic. Ideea pare simplă, dar nu este ușor de implementat fără să creeze derapaje”, arată analiza, care explică și problemele pe care le-ar genera această măsură. Astfel, problema principală este cum se determină venitul real pe care fiecare producător l-a obținut cu capacitățile sale. Este posibil să-și fi vândut producția în contracte forward sau pe termen lung la un preț mult mai mic decât prețurile curente. În acest caz, producătorul nu are deloc profit, față de alții care realizează profituri. În al doilea rând, un producător nu își vinde producția printr-o singură tranzacție, pot exista multe tranzacții pe piețele forward, day-ahead și intraday. Și, în sfârșit, dezechilibrele rămase sunt decontate cu prețul de dezechilibru. În al treilea rând, aceste tranzacții sunt efectuate în mod normal pentru un portofoliu de active și obligații contractuale. În acest caz, este imposibil să se monitorizeze toate tranzacțiile. „Este evident că implementarea corectă și echitabilă a prețului-limită pentru evitarea veniturilor suplimentare este imposibilă”, este una din concluziile analizei.
Prosumatorii, ajutați să moară
Deși Bruxelles-ul garantează dreptului consumatorilor individuali de a deveni prosumatori și de a fi remunerați pentru energia livrată în rețea, contribuind, printre altele, la reducerea costurilor de echilibrare, noua politică europeană îi împinge la faliment din cauza inechităților introduse de noile reglementări. Prosumatorii vor fi limitați la un preț de vânzare a energiei produse de 180 de euro/MWh, dar, în schimb, vor achiziționa energie la prețul de pe piața liberă, ei neintrând în niciuna dintre categorii cu prețuri plafonate. Pe de altă parte, limitarea prețului de vânzare a energiei produse va prelungi perioada de amortizare a investiției realizate de aceștia pentru a produce energia, dându-le peste cap planul de afaceri și pe mulți expunându-i unor probleme financiare.
Comisia a estimat că statele membre ar putea să colecteze anual până la 117 miliarde de euro din plafonarea temporară a veniturilor producătorilor de energie electrică „inframarginali”. Valoarea exactă a veniturilor pentru fiecare stat membru va depinde de cantitatea de energie electrică generată de tehnologiile inframarginale din țara respectivă și de nivelul prețurilor la energie electrică în perioada de aplicare a acestor măsuri.
25 de miliarde de euro ar fi contribuția temporară de solidaritate bazată pe profiturile excedentare impozabile realizate în exercițiul financiar 2022 de întreprinderile energetice din sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și al rafinăriilor din UE.
Reducerea cu 5% a consumului, o măsură cu efect întârziat
Reducerea obligatorie a consumului de energie electrică cu 5% la orele de vârf este singura măsură de reducerea facturilor consumatorilor luată de UE. „Trebuie să facem precizarea că aceasta este greu de aplicat, este nepopulară și își va arăta roadele în circa 4-5 luni după ce ea va începe să funcționeze efectiv. Cu alte cuvinte, efectele ei se vor simți la primăvară. Mult prea târziu pentru mulți consumatori, care nu vor avea această răbdare, mai ales în plină iarnă”, se precizează în analiză.
Cum vrea UE să-și reducă țările cererea de energie
Măsura propusă acum de Comisia Europeană combină o reducere globală a cererii de energie electrică din partea tuturor consumatorilor, punând accentul pe reducerea cererii în timpul orelor de vârf tarifar. Statele membre trebuie să acționeze pentru punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a consumului total de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023. Astfel, Comisia propune obligația de reducere cu cel puțin 5% a consumului brut de energie electrică în timpul orelor de vârf tarifar, ceea ce ar trebui să acopere cel puțin 10% la nivel de lună când se preconizează că prețurile vor fi cele mai ridicate. Această obligație ar avea ca rezultat selectarea, în medie, a 3-4 ore pe zi lucrătoare, care ar corespunde în mod normal orelor de vârf de sarcină, dar poate include, de asemenea, ore în care se preconizează că producția de energie electrică din surse regenerabile va fi scăzută, fiind nevoie de producția de la centrale marginale pentru a acoperi cererea. În ansamblu, această reducere vizată poate duce la o scădere a consumului de gaze estimată la aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi timp de 4 luni. Aceasta reprezintă o reducere a consumului de gaze utilizate pentru producerea de energie electrică cu aproximativ 4% în sezonul de iarnă, în întreaga UE. Va fi la latitudinea statelor membre să identifice orele de vârf ale cererii de pe piața lor. De asemenea, statele membre vor avea libertatea de a alege măsurile adecvate pentru a atinge reducerea preconizată a cererii, cu condiția ca ele să fie în conformitate cu normele relevante ale UE privind concurența și piața energiei electrice.
Camera Deputaților, în calitate de for decizional, va adopta Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare. Este foarte clar, nu?