Emisarul special al Chinei pentru medierea unei soluții de pace în Ucraina, Li Hui, a încheiat, la sfârșitul săptămânii trecute, un turneu de aproape două săptămâni în Europa, printr-o escală la Moscova.
Misiune sa a fost privită drept un test-cheie al încercării Beijingului de a intermedia sfârșitul conflictului care durează de mai bine de 15 luni.
Interesul declarat al chinezilor pentru promovarea comunicării în vederea soluționării crizei ucrainene a fost întâmpinat fără prea mare entuziasm în Europa, unde reprezentantul special al președintelui Xi Jinping s-a întâlnit cu oficiali din Ucraina, Polonia, Franța, Germania și de la sediul central al Uniunii Europene din Bruxelles, în cadrul unui turneu început încă din data de 16 mai.
Călătoria lui Li a scos la iveală diferențele de opinie dintre China și Europa în privința modalităților de a face pace pe teritoriul ucrainean și a dezvăluit alinierea strânsă a Beijingului cu poziția Moscovei.
De altfel, Li a avut parte de o primire călduroasă în timpul ultimei sale escale, cea din capitala rusă, acolo unde trăise anterior un deceniu, în calitate de ambasador al Chinei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a lăudat „poziția echilibrată” a Beijingului în privința războiului și a salutat disponibilitatea chinezilor de a juca un „rol pozitiv” în soluționarea acestuia.
În restul turneului diplomatic, însă, oficialii europeni au insistat, în timpul întrevederilor avute cu Li, asupra unui punct de vedere total diferit: necesitatea unei păci prin care Rusia să-și retragă trupele, în vederea restabilirii teritoriului legal al Ucrainei. Liderii europeni au fost extrem de interesați să vadă dacă Beijingul sprijină această viziune, pe care nu a susținut-o încă în mod public.
În schimb, Li a făcut apel la construirea unui „consens” în vederea demarării negocierilor de pace, precum și la consolidarea propriei „arhitecturi europene de securitate”, într-o referire voalată la viziunea Chinei, potrivit căreia Europa nu ar trebui să se protejeze prin intermediul unor alianțe militare precum NATO, care include Statele Unite, dar nu și Rusia.
„Problema de bază este că China nu vrea ca Rusia sau Putin să pară că a eșuat. O înțelegere care cere Rusiei să renunțe la teritoriile luate în timpul invaziei ar fi o înfrângere pentru Moscova.”, declara recent Steve Tsang, directorul Institutului „SOAS China” - centru de expertiză cu cea mai mare comunitate de cercetători în domeniul studiilor chinezești din Europa - de la Universitatea din Londra.
Prin urmare, acest lucru „nu se află pe masa de negociere pentru China”, mai preciza Tsang. „Ucraina nu poate accepta însă nimic care să nu implice recuperarea teritoriilor sale”, iar UE nu este dispusă să vadă cum Rusia „pare să scape” cu câștigurile teritoriale obținute în urma invaziei sale, mai adăuga el.
Ambiguitate pe placul Kremlinului
În ultimii ani, pe fondul intensificării războiului comercial și tehnologic cu SUA, China a considerat Rusia drept un partener-cheie și o contrapondere la tensiunile sale în creștere cu Occidentul.
Din acest motiv, liderii de la Beijing au refuzat să condamne invazia Moscovei în Ucraina sau să ceară retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean, chiar dacă milioane de persoane au fost strămutate și zeci de mii au fost ucise, în urma invaziei militare declanșate de către Kremlin.
Această poziție a alarmat o mare parte din statele europene, care consideră că un eventual ajutor militar acordat Rusiei de către China ar întări substanțial armata lui Putin. Pe de altă parte, turneul lui Li a avut loc în contextul în care Beijingul încearcă să repare relațiile cu țările europene, având numeroase interese economice și comerciale cu o serie dintre acestea.
Vag formulat, un document de poziție în 12 puncte despre viziunea Chinei asupra „soluționării politice” a conflictului ucrianean, publicat la începutul acestui an și promovat de Li în timpul misiunii sale diplomatice, susține că ar trebui abordate „preocupările legitime de securitate” ale „tuturor țărilor”.
În același timp, documentul precizează că trebuie susținute „suveranitatea, independența și integritatea teritorială” ale tuturor statelor.
Cu toate acestea, documentul nu cere retragerea trupelor rusești pentru a pune capăt ostilităților, susținând în schimb o încetare a focului - poziție despre care criticii occidentali afirmă că este echivalentă cu a permite Rusiei să își consolideze câștigurile teritoriale ilegale.
Cor de nemulțumiri
Criticile la adresa viziunii Chinei în privința modului de încheiere a conflictului, precum și a relației sale strânse cu Rusia s-au desprins, în mod implicit, din rezumatele oferite de oficialii europeni la încheierea întâlnirilor cu Li, în timpul cărora au îndemnat Beijingul să se alinieze mai mult la opiniile lor.
„Orice încercare de a pune semnul egal între statutul Rusiei - agresorul în acest conflict, și cel al Ucrainei - victima nu este acceptabilă!”, i-a transmis ministrul adjunct polonez al Afacerilor Externe, Wojciech Gerwel, lui Li.
„Orice modalitate semnificativă de a pune capăt războiului ilegal de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei trebuie să fie în concordanță cu Carta ONU în integralitatea sa!”, a declarat, la rândul său, secretarul general adjunct al UE pentru Afaceri Politice, Enrique Mora, în cadrul întâlnirii cu emisarul chinez.
Frédéric Mondoloni, care conduce Departamentul pentru Afaceri Politice și de Securitate al Ministerului francez de Externe, i-a transmis lui Li că Parisul este convins că Beijingul poate juca un rol într-o „pace justă și durabilă”, în special în ceea ce privește „suveranitatea și integritatea teritorială” a Ucrainei, subliniind, în același timp, că Moscova deține „întreaga responsabilitate pentru declanșarea și continuarea războiului”.
Când s-a întâlnit cu Li, la începutul acestei luni, și ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a exprimat „formula de pace” agreată de Kiev, care include un apel fără echivoc la retragerea trupelor rusești și la revenirea la granițele recunoscute la nivel internațional.
În schimb, atunci când a fost întrebată, vinerea trecută, despre turneul lui Li, Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a declarat că eforturile Chinei în vederea negocierilor de pace „au primit o înțelegere și un sprijin larg în comunitatea internațională”.
Mesager direct
În timp ce Beijingul insistă că rămâne neutru în privința războiului, poziționarea sa apropiată față de Rusia și relația sa controversată cu americanii - pe care i-a acuzat că alimentează conflictul, prin susținerea militară a Ucrainei - au ridicat, de asemenea, semne de întrebare asupra intențiilor aflate la baza eforturilor sale de mediere a păcii.
La sfârșitul săptămânii, Kuleba a menționat un articol din „The Wall Street Journal”, care citează oficiali occidentali. Aceștia au declarat că Li i-a îndemnat pe interlocutorii săi europeni să ceară o încetare imediată a focului, care, prin extensie, ar lăsa părți din Ucraina sub ocupația Rusiei.
„Mi-am contactat imediat colegii din capitalele pe care Li le-a vizitat și toți au confirmat că nu au existat discuții sau negocieri privind recunoașterea ca parte a Rusiei a acelor teritorii, pe care Moscova le controlează în prezent în Ucraina.”, a declarat Kuleba într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
„Nimeni nu va face nimic împotriva noastră pe la spatele Ucrainei, pentru că am construit relații de încredere cu toți partenerii noștri-cheie.”, a adăugat el.
Chiar dacă Beijingul ar putea avea o influență limitată atunci când vine vorba despre schimbarea opiniilor privind condițiile de pace, observatorii occidentali susțin că există domenii în care Europa ar saluta o comunicare îmbunătățită - inclusiv securitatea alimentară, ajutorul umanitar și lupta împotriva amenințărilor nucleare.
Nu în ultimu rând, există speranța că liderii chinezi ar putea folosi relația lor cu Kremlinul pentru a-l împinge pe Putin spre pace. Acest punct de vedere a fost promovat recent chiar de președintele francez, Emmanuel Macron, în timpul unei vizite la Beijing, luna trecută.
„Vizita este valoroasă pentru europeni, deoarece îl pot folosi pe Li pentru a transmite un mesaj direct conducerii de la Beijing - și, potențial, Moscovei. Li are linie directă de comunicare cu Xi Jinping și ar putea fi mult mai eficient pentru a ajunge la președintele Chinei decât personalul ambasadelor chineze din Germania, Franța sau Polonia”, susține un cercetător în studii asiatice de la Facultatea de Drept Yale din SUA.
Întrebarea crucială care se pune este ce mesaj din Europa va transmite Li la Moscova și Beijing.