Jurnalul.ro Special CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

de Adrian Stoica    |   

Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de kilometri de şosea de mare viteză, startul a fost greoi. Anul trecut România a reuşit să inaugureze doar 59 de kilometri de autostradă. După o plecare din blockstart „explozivă”, oboseala s-a instaurat rapid, aşa că anul acesta nu vor fi puşi în circulaţie mai mult de 42 de kilometri, cu puţin noroc. După gradul de execuţie fizică a lucrărilor în luna februarie, mai sigur ar fi să mizăm pe deschiderea a numai 26 de kilometri. Pe de altă parte, moştenirea celor mai bine de 30 de ani de investiţii în infrastructură rutieră înseamnă astăzi o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, dintre care aproape 60% au durata de folosinţă depăşită.

 

 

Viteza cu care se construiesc autostrăzi în România este foarte mică. În urmă cu câţiva ani, preşedintele Klaus Iohannis spunea că ele avansează  cu viteza melcului, dar era prost informat de consilierii săi. Viteza melcului este mult prea mare. De exemplu, melcul de grădină, cunoscut pentru cochilia sa în spirală, poate atinge la maturitate până la 50 de metri/oră, cu mult peste ce au putut constructorii noştri de autostrăzi. De exemplu, în 2020, când la Compania de Drumuri fusese instalată în frunte o conducere agreată de Guvernul Orban, constructorii au avansat, în medie, cu circa 10 metri pe oră, considerând ziua de lucru chiar de 12 ore.

 

Bătuta pe loc: mai puţin de un metru pe oră

 

Având în vedere gradul fizic de execuţie al tronsoanelor aflate în lucru, nici anul acesta nu trebuie să ne facem iluzii prea mari privind deschiderea de noi autostrăzi. În 2021 ar trebui finalizată, după o întârziere de peste un cincinal, Autostrada Sebeş-Turda (A10) care are o lungime de circa 70 de kilometri. Potrivit datelor Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR), ar urma să fie finalizat în luna iunie a acestui an Lotul 2, Sântimbru-Aiud, cu o lungime de 24,25 kilometri, care avea în februarie un grad fizic de execuţie de 71,89%. Valoarea contractului pentru execuţia lucrărilor este de 549,33 milioane de lei, fără TVA, dar pentru construcţia celor 24 de kilometri a fost nevoie de mai bine de 6 ani, după ce ordinul de începere al lucrărilor a fost dat în decembrie 2014. Lucrările au avansat practic cu o viteză de 11 metri pe zi, adică mai puţin de un metru pe oră.

 

Se poate şi cu 0,5 metri pe oră

 

Un alt ciot de 2,2 kilometri ar urma să se finalizeze pe Lotul 1, Lancrăm-Sântimbru, al aceleiaşi autostrăzi. Lotul are o lungime totală de 17 kilometri, dar 14,8 kilometri au fost daţi în folosinţă în decembrie 2020. Per total, valoarea contractului pentru execuţia celor 17 kilometri este de 541,73 milioane de lei, fără TVA, iar ordinul pentru începerea lucrărilor de construcţie s-a dat în decembrie 2014. Aici viteza cu care au avansat lucrările din momentul în care s-a dat ordinul de începere este incredibil de mic. Doar 0,5 metri pe oră.

 

Viteza record, 6,8 metri pe oră

 

Tot anul acesta, este programată deschiderea Lotului 3 Ogra-Câmpia Turzii (Cheţani-Câmpia Turzii), Cheţani de pe Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea (A3). Cu o lungime de 15,69 kilometri, valoarea contractului semnat în mai 2016 este de 279,74 milioane de lei, fără TVA. Finalizarea construcţiei anul acesta este improbabilă, având în vedere că în februarie gradul fizic de execuţie era de numai 37,64%, ceea ce înseamnă că lucrările au avansat doar cu 6,8 metri pe oră. Ca de obicei, motivul invocat este slaba mobilizare pe şantier a constructorului  STRACO GRUP SRL care a intrat în insolvenţă pe data de 24.08.2015, la aproximativ 6 luni de la data semnării contractului de lucrări.

 

Promisiuni din nou neonorate

La cum arată şantiere de autostrăzi astăzi, şi anul 2021 va fi unul ratat, în care ţinta de 300 km nu va fi atinsă. Pentru a nu ne întoarce prea mult în timp, să spunem că în anul 2019 fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc promitea darea în folosinţă a 100 de kilometri de autostradă. Nu a fost să fie şi ne-am ales doar cu 43 de kilometri. După marea gogoriţă a PNL cu 3.000 de kilometri în 10 ani, CNAIR anunţa pentru anul 2020 doar 80 de kilometri de autostradă. Ceva mai rezervat, fostul ministru al Transporturilor Lucian Bode ne oferea o mostră de planificare şi promitea între 45 şi 100 de kilometri. Cu o aşa marjă de eroare, nici nu avea cum să nu o nimerească ex-ministrul Bode, având în vedere că am încheiat anul cu 59 de kilometri daţi în folosinţă.

 

La ce să ne așteptăm în 2022

 

Conform datelor CNAIR, în martie 2022 ar urma să se finalize construcţia Subsecţiunii 3C2: Chiribiş-Biharia de pe Autostrada Braşov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea. Are o lungime de 28,55 kilometri, iar valoarea contractului este de 326,51 milioane lei, fără TVA. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat pe data de 14 septembrie 2020.

Tot de pe această autostradă ar urma să fie gata în 2022 (nu se precizează luna) Sectorul 1C: Tg. Mureș-Ogra, de pe Lotul 1 – Târgu Mureş-Ungheni (4,5 km) + drum de legătură (4,7 km). Cu o lungime de 9,2 kilometri pentru realizarea acestei bucăţi de autostradă CNAIR ar urma să plătească 192,06 milioane de lei, fără TVA. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în iulie 2020, iar în februarie gradul de execuţie era de 37%. Cu o mobilizare bună a constructorului pe şantier, este posibil ca această bucată de autostradă să fie finalizată chiar din acest an.

O altă bucată de şosea de mare viteză care ar trebui să fie finalizată anul viitor, în decembrie, este Lotul 3, Bragadiru-Joiţa de pe Autostrada de Centură a municipiului Bucureşti (A0). Cu o lungime de 17,96 kilometri, execuţia lotului va costa 853,42 milioane de lei, fără TVA. Deocamdată lucrările nu au început, antreprenorul înregistrând întârzieri mari în activitatea de proiectare, după ce ordinul de începere al operaţiunii fusese emis în mai 2019. Din cauza întârzierii înregistrate, antreprenorul a fost deja penalizat. Acest lot face parte din Secţiunea de Sud a noului inel de centură al Capitalei care va fi construit la profil de autostradă şi va avea 100,7 kilometri.

Având în vedere inaugurările programate, în 2022 am putea să mai adăugăm pe hartă aproape 56 de kilometri. Asta înseamnă că CNAIR nu va reuşi să depăşească media de construcție a ultimilor ani, care a fost de 60 kilometri/an, nereuşind astfel să ţină pasul cu promisiunile electorale ale PNL.

 

Kilometri de autostradă inauguraţi (km)

 

2013: 118

2014: 49

2015: 40,7

2017: 24

2018: 48

2019: 43

2020: 59

2021: 42

Calcule Jurnalul 

 

Se pregătesc noi studii de fezabilitate

 

Potrivit bugetului pe anul în curs alocat Ministerului Transporturilor, se află în pregătirea elaborarea mai multor studii de fezabilitate în vedere construirii unor noi tronsoane de autostradă şi drumuri expres. Astfel, se are în vedere elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu-Făgăraş, Făgăraş-Braşov, Târgu Neamţ-Târgu Mureş, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Timişoara-Moraviţa, elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru Autostrada Braşov-Bacău şi pentru drumurile de mare viteză Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Suceava-Siret. În ceea ce priveşte drumurile expres sunt avute în vedere, elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru: Craiova-Târgu Jiu, Ovidiu-Tulcea, Brăil-Tulcea, Brăila-Buzău, Focşani-Brăila, Găeşti-Ploieşti, Piteşti-Mioveni, Bacău-Piatra Neamţ, precum şi completarea studiilor pentru elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum Expres/Autostrada (Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare)-Oar (Granița Româno-Ungară-Drum Expres M49 Ungaria), Satu Mare-Baia Mare şi Autostrada Nordului/Drum de Mare Viteză Baia Mare-Suceava (Lot 1, Baia Mare-Bistrița; Lot 2 Bistrița-Vatra Dornei; Lot 3 Vatra Dornei-Suceava), Tișița-Albiţa şi Arad - Oradea;

 

Ce autostrăzi sunt aşteptate în 2023 (km)

 

A1: Sibiu - Piteşti Lot 1 (Sibiu - Boița)-14,15

A3: Suplacu de Barcău - Borş Secţiunea 3B2 (Zimbor - Poarta Sălajului)-13,36;

A3: Suplacu de Barcău - Borş Secţiunea 3A2 (Nădăşelu - Mihaieşti)-16,8;

A3: Suplacu de Barcău - Borş Secțiunea 3B1 (Mihăieşti - Zimbor)-13,26;

A0: Centura Bucureşti, Sud: Lot 2 (CF 902 - DN6)-17

A0: Centura Bucureşti, Sud: Lot 3 (DN6 - A1)-17,5

A0: Centura Bucureşti, Sud: Lot 1 (A2 - CF 902)-16,3

A0: Centura Bucureşti, Nord: Lot 4 (DN3 Cernica - A2)-4,5

A11: Oradea - A3 (Oradea - Borş)-18,96

Sursa: CNAIR

 

Noile şosele, promise prin planul de relansare

Guvernul Orban promite să înceapă lucrările pentru construirea a  aproximativ 3.000 km de autostrăzi și drumuri expres în următorii zece ani, potrivit Planului Național de Investiții și Relansare Economică publicat în vara anului trecut, pe lângă finalizarea a circa 400 km de autostrăzi şi drumuri expres aflate în construcţie. Valoarea investiţiei era estimată la 31 de miliarde de euro, iar proiectele noi anunţate cu această ocazie erau:

- Autostrada Sibiu-Pitești (Loturile 2, 3)

- Autostrada Transilvania: Nădășelu-Suplacu de Barcău

-Autostrada Unirii: Tg. Mureș-Iași-Ungheni

-A3: Ploiești-Comarnic-Brașov

A7: Ploiești-Suceava-Siret

Inelul de Nord București; 

București-Alexandria-Craiova-Lugoj;

Buzău/Focșani-Brăila-Galați;

Măcin-Tulcea-Constanța;

Gilău-Cluj N.-Apahida. 

 

Un sfert din drumuri, pietruite sau din pământ

 

În prezent, reţeaua rutieră a României numără circa 86.000 de kilometri de drumuri, dar autostrăzile reprezintă doar 5%. Evoluţia numărului de kilometri de autostradă este catastrofală în ţara noastră de ani de zile, indiferent de partidul care s-a aflat la guvernare, dar aceasta nu este singura noastră problemă problemă. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică privind starea drumurilor, România are aproape o treime din reţeaua rutieră reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ (26.860 km).  De asemenea, din cei 21.365 km de drumurilor rutiere cu îmbrăcăminţi uşoare, 43,1% aveau durata de serviciu depăşită.

 

800.000 de euro costă în 2021 reabilitarea unui kilometru de drum, iar cu un buget alocat de  întreţinere a reţelei rutiere de 617 milioane de lei (126 milioane de euro),  înseamnă că vor fi bani doar pentru modernizarea a 157 de kilometri de drumuri.

 

Pagube de 31 mil. euro în cazul unui cutremur

 

Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, CNAIR asigură în prezent administrarea şi întreţinerea unei reţele de 16.758 km din care 847,149 km de autostrăzi şi 15.910,851 km drumuri naţionale. O reţea întinsă, dar care peste 58,6% are durata de funcţionare expirată. De exemplu, impactul unui dezastru de tip cutremur asupra podurilor rutiere cu deschideri mai mari sau egale cu 45 metri, respectiv tabliere cu momente de inerţie mari, care pot suferi deplasări, rotiri sau căderi de pe reazeme în cazul unui seism mai puternic este de aproximativ 31 de milioane de euro, luând în considerare un total de 135 poduri.

 

 

 

Borna de 1.000 de kilometri de autostradă este o ţintă mult prea îndepărtată pentru România, deşi dacă am aduna kilometri din promisiunile politicienilor, am avea deja câteva mii de kilometri

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri