Bullying-ul la locul de muncă este repetarea pe termen lung a unui comportament jignitor, răzbunător, crud sau răuvoitor cu scopul de a submina sau umili un coleg sau un grup de colegi. Fenomenul, care e văzut ca un motiv major al scăderii productivităţii, este recunoscut de trei decenii în Occident. În România, comportamentului i se dă mai puţină importanţă.
Recunoscut ca un pericol pentru productivitate şi pentru starea psihică a angajaţilor încă din anii 80, în ţările scandinave, bullying-ul la locul de muncă şi combaterea acestui comportament au devenit o preocupare serioasă pentru ţările occidentale. Se estimează că în SUA se pierd anual 6 miliarde de dolari din cauza productivităţii reduse care are drept consecinţă colegii „toxici”, cei care îi umilesc pe ceilalţi. În Uniunea Europeană, depresia cauzată angajaţilor de mediul stresant de muncă duce la o pierdere a productivităţii echivalentă cu 242 de miliarde de euro, anual. În România, consecinţele economice ale acestui fenomen sunt necunoscute.
Există, însă, un studiu, realizat de psihologul Teodora Chirilă, care arată că 46% dintre angajaţii chestionaţi au fost cel puţin martorii unui act de umilire la locul de muncă în ultimele şase luni. Când vine vorba de a fi victima unui act de bullying la locul de muncă, din cei 310 angajaţi chestionaţi, 7,7% dintre subiecţii de sex feminin spun că au fost victime ale bullying-ului. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul a 6% dintre subiecţii de sex masculin. În ce priveşte s t resul cauzat de mediul de muncă, s-au declarat afectaţi 64,1% dintre angajaţii de gen feminin şi 53,8% dintre angajaţii de gen masculin. Laura Voica, specialist în resurse umane în cadrul companiei de profil HPDI, spune că, pe lângă scăderea productivităţii, bullying-ul la locul de muncă generează şi absenteism.
„Bullies la locul de muncă au existat dintotdeauna, dar abia recent specialiştii au înţeles cât de mult rău pot provoca aceşti oameni companiilor. Există studii care arată că aceste persoane sunt responsabile, în mare măsură, de scăderea productivităţii, de creşterea absenteismului şi, implicit, de micşorarea cifrei de afaceri”, spune Laura Voica.
Cele opt tipuri de bullies, la serviciu Specialiştii au identificat opt tipuri de bullies care fac din locul de muncă un mediu toxic:
Istericul - este mereu nemulţumit de ceilalţi, gata să îi umilească în public, dar în afară de crizele de isterie, nu face mai nimic;
Şarpele cu două capete - Cel care te asigură de prietenia sa, dar, în spatele tău, îţi denigrează reputaţia sau îşi asumă meritele tale;
Criticul neobosit – Cel care desfiinţează încrederea în sine a celorlalţi, prin critici constante şi nejustificate;
Gardianul - Genul de angajat care se transformă în tiran imediat ce i se trasează o responsabilitate. Foarte inflexibil şi rigid, refractar la creativitate;
Vedeta - Cel care este preocupat doar de ceea ce i se întâmplă lui şi îşi pune problemele minore înaintea celor ale altora. Foarte conflictual;
Indispensabilul - Cel care vrea recunoaştere deosebită pentru sarcini banale şi e dispus să le saboteze munca altora pentru a se evidenţia;
Gurul - Cel care se consideră suficient de competent pe domeniul său încât să nu mai ţină cont de ideile altora;
Sociopatul - Cel lipsit de empatie, dispus să manipuleze emoţiile altora pentru a putea promova.
Specialiştii spun că prezenţa colegilor toxici poate duce la reducerea eficienţei, scăderea moralului şi loialităţii angajaţilor, o imagine proastă a organizaţiei.
5,6 este coeficientul productivităţii muncii în România, cel mai mic din UE, după Bulgaria. Media coeficienţilor în UE este de 32,1.