Un funcționar care își sprijinea în afaceri vechii parteneri comerciali era, conform Codului Penal, în conflict de interese. Acum două zile, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că infracțiunea de conflict de interese este ”dezincriminată” indiferent când au avut loc raporturile comerciale între funcționarul public și cealaltă persoană. O primă observație este aceea că Înalta Curte folosește termenul ”dezincriminare” într-o hotărâre prealabilă, care este obligatorie pentru toate instanțele. De reținut însă că nu e dezincriminată întreaga infracțiune de conflict de interese, ci numai o modalitate de comitere a acesteia.
În această speță, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept penal al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost chemat să explice cum ar trebui aplicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015, prin s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul privind conflictul de interese penal este neconstituţională. Cu alte cuvinte, Înalta Curte s-a pronunțat cum ar trebui interpretată o decizie a Curții Constituționale, care la rândul său declara neconstituțională o sintagmă din Codul Penal datorită lipsei clarității și previzibilității. Dar nici Decizia CCR nu a fost clară pentru instanțe și nici pentru decidenții politici!
Evoluția neclarităților penale
Istoricul acestor complicații juridice pornește pe 1 octombrie 2011. Atunci a intrat în vigoare noul Cod Civil, care a integrat raporturile comerciale și a abrogat codul comercial. Din acest moment, orice referire din legislație la sintagma raporturi comerciale a fost înlocuită cu cea de raporturi civile, cu o altă definire, alte reglementări etc. Pe 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod Penal, care, fiind conceput înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Civil, a uitat sintagma ”raporturi comerciale” în infracțiunea de conflict de interese, chiar dacă această noțiune nu mai exista în dreptul românesc în vigoare.
La data de 6 octombrie 2015, prin Decizia nr. 603, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la conflictul de interese şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul art. 301 alin. (1) din Codul Penal este neconstituţională. Curtea a reţinut că noţiunea de „raport comercial nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese”. După încă un an, pe 15 decembrie 2016, Curtea de Apel Timișoara solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prealabilă prin care să lămurească modul în care își produce efectele în timp Decizia Curții Constituționale nr. 603/2015. Adică dacă este dezincriminat numai conflictul de interese comis după data dispariției noțiunii de ”raporturi comerciale” sau și înainte de această dată, inclusiv pentru faptele comise pe vremea vechiului Cod Penal.
În urmă cu două zile, pe 28 februarie 2017, Înalta Curte a hotărât că Decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 dezincriminează conflictul de interese în modalitatea ”raporturilor comerciale”, indiferent de data la care au avut loc aceste raporturi.
Foștii n-au vrut, actualii n-au putut
Problema efectelor deciziei CCR a fost și principala controversă juridică legată de redefinirea conflictului de interese în Ordonanța 13. Adversarii ordonanței susțin că noua reglementare depășea cu mult „punerea în acord” cu decizia CCR nr. 603/2015, prin care Curtea a cerut lămurirea sintagmei „raporturi comerciale” și nu eliminarea modalității de comitere a infracțiunii care face referire la această sintagmă.
Chiar dacă ar fi fost așa, lămurirea sintagmei cădea în sarcina fostului Guvern tehnocrat. Acesta ar fi trebuit să modifice legea în cele 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, adică până la 28 decembrie 2016, dată la care dispoziția legală cu referire la sintagma respectivă își înceta efectele. Așa nu am mai fi avut de a face cu această ”dezincriminare” pe care o contestă și o pune pe seama actualului Guvern. Ar fi fost foarte simplu să înlocuiască acea sintagmă cu alta, astfel încât să acopere și această modalitate de comitere a infracțiunii într-o terminologie clară și adecvată.
Totuși, reglementarea conflictului de interese a fost uitată, deși a trecut mai mult de un an de atunci, timp în care Codul Penal a fost modificat prin trei ordonanțe de urgență, tocmai pe considerentul necesității implementării deciziilor Curții Constituționale în cele 45 de zile.
Ce rămâne culpabil în conflictul de interese?
Trebuie reținut că nu e vorba de dezincriminarea întregii infracțiuni de conflict de interese, ci numai a unei modalități de comitere a faptei, respectiv ”fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale”. Rămân culpabile aceleași fapte dacă s-a realizat un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.
Decizia nr. 6 din 28 februarie 2017, ”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale, intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, fiind dezincriminată, indiferent de data îndeplinirii actului ori a participării la luarea deciziei şi indiferent de data raporturilor comerciale.”
Inalta Curte s-a pronunțat în privința aplicării deciziei Curții Constituționale cu privire la conflictul de interese