Proiectul, denumit PLX 515/2023 pentru completarea Legii nr. 35/2017 pentru creșterea siguranței în unitățile de învățământ, a fost inițiat de deputații AUR George Simion și Gianina Șerban, precum și de senatoarea neafiliată, ex-AUR, Rodica Boancă. Potrivit acestui proiect, măsurile prin care se va crește siguranța unităților de învățământ „pot consta și în instalarea de sisteme de detectare a substanțelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot produce o pagubă”.
Potrivit inițiativei legislative în discuție, „luarea acestor măsuri este obligatorie atunci când la nivelul unității de învățământ sunt înregistrate cel puțin trei sesizări în legătură cu săvârșirea unor fapte care aduc atingere siguranței în interiorul unității de învățământ sau cu existența unui risc ca asemenea fapte să fie săvârșite”.
Mai mult, cei de la AUR vor ca, „prin excepție, luarea acestor măsuri să fie obligatorie dacă în interiorul unității de învățământ a fost săvârșită, cu intenție, una dintre faptele incriminate ca infracțiuni contra integrității corporale sau a sănătății, contra libertății și integrității sexuale sau care au în componența elementului material al infracțiunii asemenea fapte sau există pericolul săvârșirii unei asemenea fapte, chiar și în lipsa înregistrării unei sesizări la nivelul unității de învățământ respective”.
Primăriile, obligate să asigure finanțarea
Legea propusă vrea să instituie faptul că necesitatea acestor măsuri să fie decisă de către consiliul profesoral al unității de învățământ, printr-un raport întocmit de acesta și care să fie înaintat inspectoratelor județene de poliție sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz. Poliția ar urma să stabilească în ce măsură concretă este necesară să fie adoptată această reglementare.
În plus, inspectoratele județene de poliție sau Poliția Capitalei ar trebui, după caz, să înainteze actele către consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București sau către consiliile locale, „în vederea alocării resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor stabilite”.
De asemenea, proiectul de lege în discuție mai vizează și modificarea legii Poliției Locale, în sensul alocării unei noi atribuții, anume aceea de a menține ordinea publică în interiorul unităților de învățământ publice, „printr-un efectiv de polițiști din cadrul structurii de siguranță școlară, denumită Birou de Siguranță Școlară, în funcție de numărul de elevi înscriși în unitatea de învățământ a cărei ordine este asigurată”.
Cum motivează autorii această inițiativă
Parlamentarii citați susțin, în expunerea de motive care stau la baza elaborării acestui proiect de act normativ, că, în repetate rânduri, prin intermediul presei locale și naționale, au fost aduse la cunoștința opiniei publice „fapte reprobabile, acțiuni violente, generatoare de pericole sociale, îndreptate atât împotriva elevilor, cât și împotriva cadrelor didactice, săvârșite în interiorul unităților de învățământ”.
În document se face referire la cazul de la Liceul Ion Creangă din Capitală, „când un cadru didactic a fost atacat și rănit în zona gâtului, cu un cuțit, de către un elev din clasa a X-a, iritat de faptul că urma să răspundă la un test de evaluare neanunțat”.
Potrivit inițiatorilor, astfel de cazuri sunt de o gravitate uriașă „și este inadmisibil să mai fie, practic, tolerate, prin neadoptarea unor măsuri proporționale”.
Senatorii au ignorat proiectul, până când s-a împlinit termenul de adoptare
Proiectul de lege a ajuns pe masa Consiliului Legislativ, care, deși a emis un aviz favorabil cu observații, atrage atenția asupra faptului că, prin Ordinul MAI I/2482/2020, a fost înființată Direcția pentru Siguranță Școlară în cadrul IGPR, iar în cadrul fiecărui inspectorat județean de poliție există câte un Birou de Siguranță Școlară. Motiv pentru care proiectul reglementează o suprapunere de competențe.
Guvernul României, pe de altă parte, arată că instituirea prin lege a posibilității instalării în grădinițe, școli și licee a oricăror sisteme de protecție și monitorizare a elevilor trebuie să facă obiectul unei analize la nivelul structurilor statului cu competențe în educația și formarea profesională a elevilor, precum și a părinților copiilor. Executivul atrage atenția că, în legea propusă, nu este stabilit un termen sau o perioadă de timp în care pot fi înregistrate actele săvârșite, spre exemplu cel puțin true sesizări în decursul unei săptămâni, a unei luni sau a unui an.
Palatul Victoria nu este de acord cu prevederea conform căreia IPJ-urile sau FGPMB să stabilească ce măsură concretă este necesar a fi adoptată, deoarece stabilirea în concret a măsurilor de către organele de poliție în cadrul școlilor și înaintarea actelor către consiliul județean, către CGMB sau către consiliul local nu pot reprezenta atribuții ale Poliției Române, mai ales în condițiile în care nu sunt proprietarii unui asemenea sistem de protecție. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul arată că „se instituie în sarcina consiliilor județene, a CGMB sau a consiliilor locale obligația să aloce resursele financiare necesare pentru implementarea măsurilor propuse. Nu se poate, deoarece există principiul fundamental al autonomiei locale, consacrat de Constituție”. De asemenea, Executivul nu este de acord nici cu înființarea, la Poliția Locală, a unui Birou de Siguranță Școlară, deoarece, la nivelul Poliției Române, există deja o structură cu asemenea atribuții.
Legea a ajuns, prima dată, la Senat, unde Comisia Juridică și Comisia pentru Apărarea Drepturilor Omului au emis avize negative. Cu toate acestea, Plenul Senatului a adoptat proiectul, în 12 septembrie, prin adoptare tacită, deoarece a fost depășit termenul prevăzut la articolul 75 din Constituție. Actul normativ a ajuns, în 18 septembrie, la Camera Deputaților, care este for decizional, iar Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Învățământ au termen să depună raportul până la data de 5 octombrie.