Format în urma dezghețului permafrostului din anii '60 - '70, craterul, ce seamănă cu o pisică de mare sau un mormoloc uriaș, a evoluat dintr-o mică fisură într-o prăpastie imensă, vizibilă chiar și din spațiu. Între 1991 și 2018, craterul și-a triplat dimensiunea, potrivit US Geological Survey.
Craterul Batagay nu este doar o anomalie geologică, ci un semnal de alarmă pentru o problemă globală: dezghețul accelerat al permafrostului în Arctica, o regiune care se încălzește de două ori mai rapid decât restul planetei. Acest proces eliberează în atmosferă cantități semnificative de dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră care intensifică încălzirea globală, conform Science Alert.
Studiile arată că dezghețul permafrostului ar putea emite, până în 2100, volume de gaze echivalente cu cele generate de o națiune industrializată mare, dacă nu se iau măsuri drastice pentru a reduce emisiile actuale. Acest cerc vicios al încălzirii globale ar putea avea consecințe severe, iar locuri precum Batagay oferă cercetătorilor indicii esențiale pentru a înțelege mai bine acest fenomen și a anticipa impactul său viitor.