Jurnalul.ro Auto Criza cipurilor. Când automobilul se întrece cu mașina de spălat 

Criza cipurilor. Când automobilul se întrece cu mașina de spălat 

de Tudorel Muşat    |   

Criza de semiconductori zguduie puternic nu doar piața auto, ci și alte industrii care se bazează pe multe componente electronice. În lumea automobilelor, situația este cu atât mai disperată cu cât se spera o revenire cât mai rapidă din pandemie, iar acum se constată că producția nu poate face comenzilor, nici dacă vorbim despre planuri pe termen scurt. Dacia Spring este un punct de la care se poate pleca și care spune multe despre cât de pregătită e industria auto pentru a face față unei cereri masive de mașini electrice și cât sunt dispuse statele să finanțeze trecerea la automobile verzi, dincolo de declarațiile politicianiste.

 

Dacia Spring a venit pe fondul unei încălziri puternice a clientelei. Luni întregi, mai ales pe perioada pandemiei, oamenii au fost bombardați cu mesaje din partea producătorilor, dar și a statelor sau a Uniunii Europene, prin care li se cerea să treacă cât mai curând la mașini mai puțin poluante. Au urmat amenințări cu noi taxe, scutiri pentru cei care trec pe vehicule ecologice și anunțuri privind bonusuri substanțiale. Dacă în alte state ale UE situația este ceva mai așezată, în România s-a acționat mai mult impulsiv. Anul trecut au fost vândute la noi circa 2.850 de vehicule electrice. A fost un salt foarte mare comparativ cu anii anteriori, dar nu s-a epuizat stocul de prime pus la dispoziție de Ministerul de Mediu: au rămas mai mult de 480 de tichete Rabla Plus de 45.000 de lei nefolosite. Anul acesta, situația a fost de-a dreptul explozivă, pentru că așteptarea în rândul publicului românesc a Daciei electrice a fost mult mai mare decât se pare că au anticipat producătorul și statul. În doar câteva zile de la deschiderea rezervărilor, care s-au făcut contra unei sume de 99 de euro, au fost înregistrate 6.000 de cereri, moment în care sistemul de preluare a comenzilor s-a oprit. Asta pentru că, pentru comparație, la 1 ianuarie 2021 erau înmatriculate în România circa 5.835 de automobile electrice. Și brusc, doar cu Dacia Spring numărul lor ar avea să se dubleze. Pentru a veni în sprijinul potențialei cereri, Ministerul Mediului a dublat numărul de tichete Rabla Plus de anul acesta la 6.600 de bucăți. Dar oare ajung, având în vedere că aproape orice producător auto are în ofertă acum cel puțin o mașină electrică? Și cum se vor împărți tichetele Rabla Plus, pentru că este previzibil că anul acesta cota pusă la bătaie de stat se va dovedi prea mică. E drept că nu toate electricele ajung să coste 7.700 de euro în varianta de top, așa cum se întâmplă, în cazul Spring, dar până în 25.000 de euro, scăzând bonusurile acordate de stat, sunt destul de multe opțiuni. Doar că bătaia pe tichete și numărul mare de precomenzi nu sunt singurele probleme de la Dacia.

 

Amânare fără explicații

 

Cei care au făcut o rezervare pentru automobilul electric cu marcă națională românească, dar produsă în China, au primit un prim e-mail în care erau rugați să trimită către dealerul selectat numărul de comandă rezervat și configurația aleasă - cu sau fără cablu de încărcare DC și care dintre cele trei culori e dorită. În anunțul sosit după efectuarea rezervării se spunea că în termen de 14 zile, dar nu mai târziu de 5 aprilie, solicitantul avea să se prezinte la dealerul selectat pentru a încheia o precomandă fermă și a achita un avans de 5% din valoarea mașinii, circa 920 de euro. Doar că la câteva zile a sosit un nou e-mail în care clientul era anunțat că Reanult a amânat preluarea rezervărilor pentru luna mai, fără a fi date prea multe explicații. Având în vedere decalarea termenelor, mult așteptata electrică românească s-ar putea să treacă dincolo de pragul lui 2021 la livrarea care ar trebui să înceapă din septembrie. Dar ce se ascunde în spatele informării seci a Renault? Dacia a anunțat deja că aproximativ 9.000 de angajaţi ai Uzinei de la Mioveni nu vor lucra, timp de şapte zile în luna aprilie, din cauza crizei înregistrate la nivel mondial privind producţia de componente electronice. Conform Contractului colectiv de muncă, cei care vor sta acasă vor fi plătiţi cu 85% din salariu. „Pentru luna aprilie am avut o reuniune cu conducerea uzinei şi s-a luat în calcul să ne oprim producţia pentru şapte zile, din lipsa componentelor electronice. Din 14.000 de salariaţi de la Dacia, impactaţi sunt 9.000. Sunt anumite sectoare care îşi derulează activitatea, spre exemplu Uzina Mecanică lucrează şi pentru alte uzine şi în acea perioadă lucrează, doar unii dintre ei vor sta acasă”, declara liderul de sindicat de la Dacia, Viorel Ungureanu. Conform acestuia, producţia la Dacia se va opri în zilele de 1, 2, 16, 26, 27, 28 şi 29 aprilie. O situație similară s-a produs și la Ford luna trecută. 

 

Efectul pandemiei

 

Cererea pentru semiconductori a explodat în perioada pandemiei şi cum industria auto contează doar 10 la sută pentru afacerea producătorilor de semiconductori - aceştia au livrat mai întâi clienţilor mai importanţi: fabricile de electronice, fie că vorbim despre computere, plăci video, televizoare sau mașini de spălat. Fiat, Chrysler, General Motors, Nissan şi Honda şi-au suspendat temporar operaţiunile în fabricile din Asia, Europa şi America de Nord. Volkswagen anunța în decembrie că lipsa de semiconductori ar putea determina reducerea producției cu până la 100.000 de mașini în Europa, America de Nord și în China, în primul trimestru din 2021. Ford s-a văzut nevoită să trimită în șomaj parțial 3.900 de salariați din Statele Unite. Renault și-a revizuit planificările, dar nu a redus până acum producția. Fabricanți de material electronic precum Yamaha și Panasonic se confruntă cu aceeași penurie. Estimările arată că producţia a peste 200.000 de maşini a fost afectată, iar cifra ar putea să ajungă la jumătate de milion. „Industria auto este foarte interconectată, astfel că un grup auto nu cumpără componente pentru o fabrică doar dintr-o anumită țară, achiziţiile de componente se fac centralizat pentru toate fabricile pe care le au în toate ţările, astfel încât selectarea unui nou furnizor pentru asemenea componente înseamnă un proces mai îndelungat”, declara secretar general ACAROM, Adrian Sandu. Analiştii în domeniu sunt de părere că lipsa cipurilor auto o să persiste până la şase luni, chiar dacă industria de fabricare a lor încearcă să ţină pasul cu creşterea bruscă a cererii. Drumul semiconductorilor de la plantarea pe placa de siliciu până la a deveni efectiv un microcip durează circa 90 de zile, iar construirea de noi fabrici pentru cipuri costă zeci de miliarde de dolari, iar extinderea capacităţii lor poate dura până la un an. 

 

Ce planuri sunt

 

Uniunea Europeană plănuiește ca 20% din producția mondială de semiconductori avansați să fie produsă exclusiv în Europa până în anul 2030. UE analizează modalitățile prin care poate produce semiconductori utilizând tehnologia de 10 nanometri și eventual să ajungă la cipuri de 2 nanometri până în 2030. Astfel, acestea ar fi folosite în industria telefoanelor mobile 5G, automobilelor, dispozitivelor IT, computerelor ultraperformante și altor produse de acest gen. Prin această mișcare, UE dorește să-și reducă dependența tehnologică față de SUA și Asia. UE recomandă cercetarea tehnologiilor cuantice, spunând că acestea vor schimba lumea. Vor ajuta la dezvoltarea noilor tehnologii medicale și ar putea chiar grăbi procesul de secvențiere al genomului uman. Într-un document citat de Reuters se specifică faptul că până în 2025 Europa va deține primul computer cuantic, deschizând calea ca Bătrânul Continent să beneficieze de tehnologii de top în ceea ce privește capacitățile cuantice până în 2030. Coreea de Sud, care găzduiește doi dintre cei mai mari producători de cipuri de memorie din lume - Samsung și SK Hynix, plănuiește și ea să crească producția de semiconductori destinați industriei cu 20% până în anul 2030. Taiwan Semiconductor Manufacturing Company a anunțat că vrea să construiască o uzină în valoare de 12 miliarde de dolari, în Arizona, SUA, iar China a deblocat în septembrie 2020, aproape 90 de miliarde de euro pentru a susține peste 100 de noi proiecte de dezvoltare industrială în sectorul semiconductorilor.

 

 

Criza semiconductorilor ar putea afecta producția a 500.000 de automobile



 

Dezavantaje

- livrări amânate cu mai multe luni

- oferte mai reduse la telefoane și alte gadgeturi electronice

- încetinirea procesului de electrificare

 

Avantaje

- UE reduce dependența electronică de SUA și Asia

- vor fi create mai multe locuri de muncă în viitor

- o ofertă mai mare peste câțiva ani va reduce prețurile

 

Cifre

- 90 de zile, traseul de la siliciu la microcip

- 20% din producția mondială de cipuri, ținta UE

- 6.000 de cereri pentru Spring

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri