Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Cum ne bulversează organismul trecerea la ora de iarnă

Cum ne bulversează organismul trecerea la ora de iarnă

de Paul Bardasu    |   

​​​​​​​În dimineața zilei de duminică, România a trecut la ora de iarnă, cea oficială, mai exact ora 4.00 a devenit ora 3.00. Schimbarea bulversează organismul timp de aproximativ 15 zile, susțin medicii, care explică și cum putem trece mai ușor peste aceste neplăceri.

Înainte de pandemia de Covid, Parlamentul European a propus renunțarea la schimbarea orei vara și iarna, însă țara noastră a decis să nu adopte decizia. De altfel, țările europene nici nu s-au pus de acord asupra celei care să rămână: nordicii voiau ora de iarnă, în timp ce sudicii insistau pentru cea de vară. Cum nu a existat cale de înțelegere, plus că a venit pandemia, forul european a lăsat deocamdată decizia la latitudinea fiecărei țări.

România, alături de alte 75 de state de pe Glob, respectă această schimbare de oră.

Alte 106 țări din lume nu o aplică, majoritatea dintre ele din Asia și Africa. De exemplu, Rusia a renunțat la schimbarea orei din anul 2011, pentru a-i proteja pe concetățenii săi „de stres și boli”. La fel și Turcia, 5 ani mai târziu, când pentru o zi s-a produs haos, echipamentele trecând automat la noua oră de iarnă, bulversând cetățenii, care nu mai știau ce oră este. Alte țări care au renunțat pe parcurs la schimbările orare sunt Africa de Sud, Tunisia, Egipt, China sau Argentina, pe motivul că economia de energie este nesemnificativă.

Oboseală, nervozitate, depresie, risc de infarct

Trecerea la ora de iarnă afectează majoritatea persoanelor, organismul acestora având nevoie de circa 15 zile pentru a se adapta schimbării. Însă cei mai sensibili au nevoie de mai multe timp și se confruntă cu stări de oboseală, insomnie, nervozitate și chiar cu depresie.

Explicația este că se schimbă brusc rutina de funcționare a organismului. Și apar perturbări de bioritm. Aceasta poate afecta oamenii chiar mai mult, existând creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mulți pacienţi ajung la urgențe cu afecțiuni agravate după schimbarea orei.

Specialiștii susțin că în această perioadă crește riscul de infarct chiar și cu 10%, mai ales în cazul tinerilor activi profesional. De asemnea, crește riscul de suicid în cazul persoanelor depresive sau al celor instabile din punct de vedere emoțional.

Cum să ne adaptăm la ora de iarnă

Chiar dacă schimbarea orei este dificilă, specialiștii au găsit și soluții. Ei ne recomandă evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale. Este foarte important să petrecem mai mult timp în natură și să facem mișcare. Și alimentația sănătoasă joacă un rol important.

26 martie 2023 este data la care vom trece la ora de vară

Probleme generate de modificarea orei sunt variaţii ale tensiunii arteriale şi tulburări de ritm cardiac, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, lipsă pofta de mâncare sau invers, bulimie.

De ce a fost adoptată schimbarea orei

Sistemul cu ora de vară - ora de iarnă a fost adoptat în Europa în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Scopul era creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a soarelui, mai ales pentru a putea lucra în agricultură. Până atunci, ora de iarnă era cea oficială (sau astronomică), iar ora de vară a fost introdusă artificial.

George Hudson este părintele orei de vară

Benjamin Franklin a avut prima dată ideea conceptului de oră de vară și iarnă. În anul 1784, omul de știință a făcut referire la schimbarea orei pe durata verii, într-o scrisoare trimisă din Franța, însă ideea sa nu a avut ecou. 111 ani mai târziu, în 1895, astrologul și biologul neozeelandez George Vernon Hudson a expus în spațiul public ideea unui nou concept modern, al orei de vară.

El a propus această schimbare pentru ca populația să beneficieze de mai mult timp liber după orele de program. Totul a început prin faptul că Hudson, colecționar de fluturi, a devenit frustrat pentru că amurgul venea atât de devreme în perioada de vară, încât interfera cu rundele sale de culegere de insecte de seară. Și-a dat seama că problema ar putea fi rezolvată dacă ceasul ar fi decalat vara și apoi s-ar fi schimbat înapoi iarna, când oricum nu mai vâna insecte.

Răspunsul Societății Regale din Noua Zeelandă a fost negativ, membrii organizației considerând propunerea confuză și inutilă, spunând că „actualul sistem este utilizat de mii de ani și, prin experiență, a fost cel mai bun”. Dar ideea sa a prins contur la începutul secolului XX în rândul mai multor națiuni.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri