Cât de aproape este momentul în care te sui în maşina proprie pentru a trage un pui de somn sau a te relaxa în drum spre următoarea destinaţie? Cât de sigure vor fi aceste călătorii? Cât de scumpe vor ajunge maşinile care vor fi capabile să opreze autonom? Cum vor fi propulsate? Sunt întrebări la care marii jucători din industria auto și IT sunt pe cale să răspundă şi să livreze chiar şi un orizont de timp. Cel mai probabil, la graniţa anilor 2030 oamenii vor fi capabili să călătorească complet autonom.
Maşina fără pedale şi volan în care toţi ocupanţii vehiculului sunt de fapt simpli pasageri este ţinta finală a proiectelor care se dezvoltă în acest moment în domeniul autonomiei auto. La nivelul 5, maxim, al automatizării automobilul se transformă într-un mijloc de transport complet independent. Şoferul nu mai există, nici prezenţa vreunui personaj în habitclu care să posede carnet de conducere nu mai este necesară. Nici măcar capacitatea fizică pentru a conduce un vehicul nu va mai consituti un impediment. Apare astfel un maxim de confort, dar dispare ideea de autoturism personal. Un astfel de automobil independent se pretează mult mai bine la conceptul de carsharing care ar înlocui şi idea de taximetrie. Cel mai probabil, cele mai eficiente variante de propulsare vor fi cele electrice sau pe combustibili alternativi. N-aş vedea un automobil complet autonom la coadă la pompa de benzină sau la butelia de GPL. Cel mai indicată parcare pentru astfel de maşini ar fi locuri de încărcare wirelles sau cuplare automată la staţii electrice. Practic, maşina se va descurca singură urmând să devină un fel de robot a cărui principală sarcină ar fi de a efecta deplasarea comandată cel mai probabil prin aplicaţii de pe smartphone. Desigur, vor dispărea plăcerea de a conduce, senzaţia pe care ţi-o dă legătura cu maşina personală şi adrenalina de la volan. Pentru că nici o maşină complet autonomă nu va ieşi din programul prescris care nu are cum să depăşească legislaţia.
De la neatenţie, la viruşi
Vor dispărea însă accidentele clasice şi mortalitatea cauzată de acestea, mare parte din ele fiind efectul unor greşeli umane. Vor dispărea şi accidentele cauzate de defecte mecanice pentru că acestea vor fi anticipate şi sesizate de computerul de bord atotştiutor al maşinii. Vor apărea însă alte probleme care ar putea fi la fel de mari şi cu efecte la fel de nedorite. În primul rând, un astfel de automobil va trebui conectat permanent la internet şi expus, deci, atacurilor cibernetice. Hoţii de maşini nici măcar nu vor mai trebui să opereze în preajma autovehiculului, vor putea fi de la celălată capăt al lumii. Un virus informatic inserat în computerul de bord ar putea declanşa, la o anumită dată, un anumit tip de comportament, la un anumit număr de maşini aflate într-un areal specificat, ceea ce va înlocui terorismul clasic cu atentator sinucigaş cu unul dirijat de atacatori necunoscuţi, mult mai periculos. Apoi, erorile de proiectare sau de software ar putea declanşa grave probleme în trafic. Cazul automobilul Tesla care a confundat un autobuz alb cu un nor şi a produs moartea celui care credea în condusul autonom este de fapt celebru. La fel şi avertismentele pe care hackerii le-au dat după ce au preluat controlul unor mărci care au implementat autonomia la nivelul de bază. Dincolo de aceste probleme, aproape că nu mai există producător auto care să nu investească masiv în domeniul maşinilor autonome.
Cursa autonomiei
BMW este unul dintre productorii care dezvoltă astfel de tehologii. În 2006 un BMW Seria 3 a parcurs singur circuitul de la Hockenheim, în timp ce prototipuri autonome din cadrul grupului au început teste rutiere pe autostrada A9 dintre München şi Nürnberg în 2011. Începând cu 2014, prototipuri mai avansate au fost echipate cu tehnologie 360o de scanare a mediului, care le-a oferit capacitatea de a evita accidentele. 2014 a fost şi anul în care un prototip autonom al BMW a efectuat, pentru prima dată, derapaje controlate pe Las Vegas Speedway, dovedind că şi condusul autonom poate fi şi foarte spectaculos. Automobilele autonome sunt capabile acum chiar şi să parcheze singure când se solicită utilizarea gesturilor simple aşa cum a fost demonstrat cu un porotip în cadrul CES Las Vegas în 2016. Conceptul Vision Next 100 este un automobil care încorporează toate funcţiile dezvoltate de BMW la acestă oră şi care, în acelaşi timp, ajută proprietarii să-şi organizeze rutina zilnică. BMW iNext este pregătit pentru producţia de serie urmând să intre pe linie din 2021.
Cele 5 niveluri
Legislaţia care va premite maşinilor autonome să circule pe drumurile publice defineşte, în faza de proiecte, cinci niveluri de echipare a autombilelor. Primul este cel care se regăseşte pe toate tipurile de automobile, o maşină care nu posedă sisteme avanste urmând să fie încadrată la această clasă. Nivelul 2 presupune existenţa unor sisteme de asistare a conducătorului, precum Driving Assistant Plus la noile BMW Seria 7 şi BMW Seria 5. Asistenţa cu control longitudinal şi lateral - acceleraţie, frână şi direcţie – permite şoferului să fie în siguranţă în caz de oboseală la drum lung, de neatenţie în trafic urban aglomerat şi să conducă mai relaxat. Dotări precum detectarea hands-on (mânile pe volan) sunt concepute să asigure îndeplinirea responsabilităţii şoferului de a avea control asurpa maşinii. Nivelul 3 este acela de la care condusul devine foarte automatizat. Automobilele de la acest nivel vor fi capabile de preluare a controlului în trafic separat care se deplasează în aceeaşi direcţie, cum ar fi autostrăzi sau drumuri rapide. Conducătorul va putea efectua alte activităţi ("eyes off"). În situaţii complexe şoferul trebuie să fie capabil să preia din nou volanul într-un timp de ordinul secundelor. Dacă nu reuşeşte, automobilul se va plasa singur într-o situaţie de risc redus, de exemplu prin frânarea până la o oprire controlată pe banda de urgenţă. Există deja testate cu succes mai multe modele de autoturisme capabile de autonomie te acest tip. De la nivelul 4, conducătorul va trebui să preia conducerea numai în situaţii extrem de complexe sau atunci când se aşteaptă condiţii meteorologice extreme, în consecinţă conducătorul auto va trebui să posede permis. Nivelul 4 de automatizare îi va permite şoferului condusul în modul "mind off", adică va putea inclusiv să doarmă în timpul cursei. Nivelul 5 este cel în care vorbim deja de automobile complet independente. Astfel de maşini vor apărea în fază de testare între 2020 şi 2030, sunt de părere experţii BMW. Pentru început automobilele care se conduc singure vor funcţiona iniţial la viteze relativ reduse în traficul urban, în centrele oraşelor în zone special delimitate.
Tehnologia necesară
Există o serie de tehnologii fără de care condusul autonom nu este capabil. Ele apar încă de la nivelul 3, cel în care maşinile devin foarte automatizate şi pot fi folosite în siguranţă în special pe autostradă. Senzorii individuali furnizează date care ulterior sunt combinate pentru a produce un model 360° al mediului din jurul automobilului, iar software-ul strategiei de condus calculează manevrele necesare de condus. Scanerele cu laser (LIDAR) măsoară cu precizie distanţele până la alte obiecte din mediul înconjurător al automobilului şi determină dimensiunea şi viteza acestora. Camerele instalate în spatele parbrizului determină poziţia celorlalţi participanţi la trafic şi recunosc dacă respectivul în cauză este un automobil, un camion, o motocicletă sau un pieton. Camera detectează şi marcajele şi semnele rutiere, permiţându-i să furnizeze informaţii exacte despre poziţia automobilului pe banda proprie. Senzorii de radar cartografiază poziţiile celorlalţi utilizatori ai drumului şi detectează direcţia pe care obiectele se apropie. De asemenea, calculează continuu distanţa şi viteza lor. Senzorii cu ultrasunete detectează alte vehicule sau obstacole de pe întreg perimetrul aflat în vecinătatea automobilului.
Hărţile HD
O componentă importantă este sismtemul GPS care lolcalizează poziţia automobilului pe o hartă HD de înaltă precizie în combinaţie cu senzorii de la bord. Hărţile de înaltă definiţie permit afişare benzilor de trafic şi drumurile de acces sau de ieşire, dar şi a altor repere sau obstacole. Prin factorizarea datelor de la cameră pe oglinda retrovizoare, automobilul poate determina cât de aproape sunt marcajele benzii sau marginea drumului. Folosirea hărţilor HD este atât de importantă încât BMW a achiziţionat o participaţie la compania de hărţi digitale HERE. "Centrul de date" pentru procesarea tuturor informaţiilor poate fi găsit în prezent în portbagajul fiecărui prototip de automobil autonom. Strategia specifică modul în care automobilul ar trebui să răspundă situaţiei din trafic şi să implementeze acţiunile de condus dinamic necesare prin utilizarea direcţiei, acceleraţiei şi frânelor, dar să facă faţă şi oricărei situaţie limită imaginabilă. Cel mai probabil, comunicarea 5G în sistem cloud este cea care va degreva şi maşina de multe dintre calculele pe care trebuie să le proceseze. Dincolo însă de probleme tehnologice pe care inginerii trebuie să le rezolve pentru a avea un automobil perfect autonom, apar şi o serie de problem de etică. De exemplu, experţii BMW se întreabă dacă un automobil este în măsură să ajungă la o decizie de viaţă şi de moarte. Pentru că autovehiculul autonom va fi, cel mai probabil, primul robot partener de zi cu zi din viaţa noastră.
CIFRE
- 600 de angajaţi ai BMW Group lucrau în 2016 la dezvoltarea condusului automatizat avansat
- 40 de prototipuri de automobile foarte şi complet automatizate vor fi folosite de BMW, în colaborare cu Intel şi Mobileye, pentru teste