Foarte mulți dintre pacienții care se prezintă la spital se află deja în insuficiență respiratorie, fază în care au nevoie de oxigen și chiar de Terapie Intensivă, atrag atenția medicii. Potrivit acestora, ajungând la spital abia după 7-10 zile, românii ratează, practic, cea mai importantă etapă a tratamentului anti-COVID, și anume: administrarea unui medicament antiviral, care ar putea să împiedice virusul să se multiplice și să se răspândească în organism.
Potrivit dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina din Capitală, boala COVID-19 are două etape distincte: „1) faza infecțioasă, de replicare virală; 2) faza de hiperreacție inflamatorie, așa numita «furtuna citokinică», fază în care omul nu mai este contagios, dar în care apare afectarea pulmonară severă produsă prin mediatorii inflamației”.
Este foarte important momentul în care se administrează un medicament sau altul, spune dr. Zarafin, care subliniază că „absolut toți medicii ar fi fost normal să fie implicați în îngrijirea oamenilor infectați cu SARS-CoV-2: medicii de familie, interniștii, pneumologii, infecționiștii”, astfel încât toți să poată prescrie tratamentul primei faze a bolii COVID, la domiciliu.
Însă, în prezent, tratamentul antiviral se dă doar în spitale. Practic, ajungând târziu la spital sau ascunzând față de medici momentul infectării, cum se întâmplă foarte frecvent în ultima vreme, pacienții cu COVID primesc medicamentul antiviral abia în faza a doua a bolii, nu în primele zile, când ar trebui.
„Nu înțeleg de ce noi sărim de cele mai multe ori toate aceste etape și ajungem după 7-10 zile de evoluție a bolii în UPU sau în ATI, cu plămânii afectați peste 60-75%, cu saturații extrem de mici. Toată această pandemie noi am tot sărit etape și am vorbit zilnic de paturile ATI, neînțelegând că e esențial, de fapt, să nu ajungem în ATI, iar dacă ajungem aici e nevoie de personal, în primul rând”, atrage atenția medicul anestezist.
,,Numărul celor aflați în ATI ne demonstrează că numărul infectaților este mult mai mare decât apare prin teste, dar arată și că noi am sărit aproape constant peste perioada de replicare virală, am neglijat primele 7-11 zile de la testul PCR pozitiv”,
arată dr. Laura Zarafin, medic primar ATI.
Medicul subliniază că este foarte important ca oamenii să facă ceva pentru a nu ajunge la ATI. „Orice: prevenție cu ajutorul măștilor, igienă, mai apoi vaccinarea în special a celor vulnerabili, testare masivă, administrarea din primele 2-3 zile a unor medicamente ce pot avea o eficiență antivirală dacă sunt date imediat (anticorpi monoclonali dacă avem, antivirale – favipiravir, arbidol), anticoagulant pentru cei cu factori de risc (fie doză profilactică, fie terapeutică, în funcție de patologia asociată a pacienților pozitivi) și când scade saturația în oxigen antiinflamatorii steroidiene; monitorizarea constantă prin pulsoximetru a saturației în oxigen și, când aceasta scade la valori de 90 sau mai mici, prezentarea la spital”, a precizat dr. Laura Zarafin, pe pagina sa de Facebook.
Din cauza avalanșei de îmbolnăviri și a personalului insuficient, în Capitală e și mai rău. Mii de oameni sună zilnic la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și solicită un echipaj pentru a fi testați, însă unii dintre ei așteaptă chiar și 72 de ore până când ajunge la ei o salvare.