Șocul deschiderii la DNA a dosarului presupusei mite primite de Popescu Tăriceanu în afacerea Microsoft trebuie privite într-un context mai amplu, al concurenței marilor familii politice europene care își așează fronturile pentru alegerile europarlamentare din 2019.
Tăriceanu trebuia să plece joi la Madrid , la congresul european ALDE.În programul congresului , liderul ALDE din România nu era programat cu o cuvântare în ședințele plenare,deși Tăriceanu figurează pe tabloul liderilor formațiunii europene.O punere „în umbră” neconfortabilă pentru Președintele Senatului ,cu poziția a doua în ierarhia funcțiilor în stat, România fiind una din puținele țări în care ALDE se află la guvernare în timp ce în majoritatea țărilor din UE partidele din alianța liberalilor sunt în opoziție.În plus, Tăriceanu este poziționat ca un solid prezidențiabil pentru 2019, singur adversar credibil pentru Klaus Iohannis În aceste condiții surprinde răceala relațiilor dintre familia europeană ALDE și partidul corespondent din România.Mai mult, s-a vehiculat chiar ideea că ALDE -român urma să fie exclus din familia politică chiar la congresul de la Madrid, deși Tăriceanu a dezmințit alegațiile. Cert estre însă că Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European și Vera Jurova, comisarul european pentru Justiție, din aceeași familie politică, au fost foarte critici față de guvernarea din România constituită din coaliția PSD-ALDE.Înainte e referendumul pentru familia tradițională, Tăriceanu a fost chemat la Bruxelles să dea lămuriri față de poziția ALDE, primind recomandări ultimative de a se retrage din campania pentru „da”, familia liberalilor europeni fiind foarte atașată drepturilor LGBT.
Nici socialiștii europeni, reprezentați de Frans Timmermans în Comisia Europeană, ca prim-vicepreședinte, nu a fost mai blând cu reformele justiției promovate de PSD-ALDE,asociat în ton cu PPE și Monica Macovei. Rezoluția care vrea să pună la zid în Parlamentul European guvernarea de la București și să fie astfel o pârghie pentru o răsturnare acestuia prin moțiune de cenzură fac parte din același scenariu extern care dorește ruperea coaliției . Tăriceanu declara după ce și-a anulat călătoria la Madrid că „se vrea ruperea coaliției”.
Cine o vrea, nu a explicat! Liderul ALDE a precizat însă că este o acțiune concertată de a prezenta orice diferență de opinii cu PSD ca un semn de dezbinare profundă.Nici PSD nu este mai darnic în explicații, deși săgeți spre ALDE sunt trase și din curtea lui.Iată de ce dosarul lui Tăriceanu la DNA și revolta „puciștilor” împotriva lui Dragnea sunt de natură să pună de-o parte asperitățile și să strângă relația liderilor coaliției pentru a face față provocărilor interne. dar mai ales externe la adresa alianței lor.
Presiunile de separare vin de la cele două familii politice europene care au scopuri antagonice declarate.La Madrid, ALDE a bătut palma cu Partidul Democraților Europeni, centrat pe formațiunea lui Macron. Faptul că Tăriceanu a lipsit, diplomatic, cu „motivul DNA”, de la reuniunea ALDE din capitala spaniolă, a amânat un răspuns la care îl presează familia europeană la care este afiliat. Cioloș a semnat manifestul european lansat de Macron, deci ar urma, în pregătirea alegerilor europarlamentare din 2019 să fie partener cu ALDE în România, potrivit aranjamentelor externe. O alianță Tăriceanu -Cioloș este însă contra naturii după atacurile reciproce care nu pot fi uitate și nici conciliate fără o îngroșare de obraz reciprocă. Tăriceanu nu este făcut din acest aluat, și nici bazinul electoral al formațiunii lui Cioloș, încă fără statut juridic clar, nu suportă o mezalianță cu ALDE. Degeaba va presa Verhofstadt sau Jurova să-i schimbe orientarea lui Tăriceanu! De aceea se încearcă „varianta DNA” care să-l frăgezească pe fostul premier, metoda având succes în ale multe cazuri.La Madrid a fost foarte clar stabilită strategia ALDE: formarea unui centru european liberal-democrat care să blocheze în viitorul Parlament European aranjametele tradiționale ale marii coaliții PPE-Socialiști. Ca atare, în plan intern, în România, coaliția PSD-ALDE încurcă jocurile gândite în plan european de cele trei familii politice.
Pentru PSD, jocurile socialiștilor europeni au puțină trecere deoarece ei nu s-au arătat foarte conexați cu familia politică a stângii în mare pierdere de viteză și puțin solidară cu „suferințele” PSD de la București. Dorința socialiștilor europeni de a-l promova pe Frans Timmermans într-un post cheie în structurile viitoarei birocrații de la Bruxelles nu poate rezona pozitiv în conducerea PSD, olandezul fiind deja o persona nongrata pentru echipa lui Liviu Dragnea dar mai ales pentru electoratul social democrat.Iată de ce anticipăm că presiunile pentru a destructura alianța PSD -ALDE se vor înteți mai ales din exterior iar riposta celor două formațiuni va fi un discurs cu nuanțe critice la „aliații” europeni catalogat de aceștia ca iliberal, populist sau antieuropean. Dacă guvernul va rezista șocurilor externe și „rebeliunilor” programate din interior, după europarlamentarele din mai -iunie 2019, PSD și ALDE pot negocia de pe poziții mai puternice relațiile cu familiile lor politice care, iată, acum, le-au pus gând rău.