Senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care propune amnistia tuturor contravențiilor aplicate, anul trecut, de autorități pentru nerespectarea ordonanțelor militare emise în timpul stării de urgență. Actele normative care au constituit temeiul aplicării acestor sancțiuni au fost declarate neconstituționale de către judecătorii CCR, însă Curtea nu a dispus și anularea acestor amenzi. Peste 300.000 de români au fost sancționați cu o sumă care depășește 600 de milioane de lei, amenzile fiind însă ilegale. Însuși actualul ministru al Justiției, USR-istul Stelian Ion, admitea acest lucru, anul trecut, în timpul unui interviu acordat unui post de radio, precizând că se impune ștergerea acestor amenzi printr-o lege adoptată de Parlament. Stelian Ion pare însă să fi uitat, între timp, de acest subiect, cu toate că, în calitatea sa de ministru al Justiției, poate iniția el însuși un proiect de act normativ.
Inițiativa Dianei Ivanovici Șoșoacă a fost depusă la Senat în data de 28 aprilie, iar ieri a fost înaintată către Consiliul Legislativ și către Consiliul Economic și Social, pentru avizare, precum și Guvernului României, pentru emiterea unui punct de vedere. Concret, se propune ca faptele care au fost săvârșite pe durata stării de urgență, raportat la dispozițiile Decretului prezidențial nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și care au fost constatate prin procese-verbale de constatare a contravenției, să nu se mai sancționeze. Mai mult, procesele-verbale emise pe durata stării de urgență ar urma să fie declarate nule, prin acest proiect de lege. Mai departe, amenzile contravenționale aplicate pe durata stării de urgență și care au fost achitate, în tot sau în parte, de către debitori, ar urma, dacă legea ar primi votul Parlamentului, să fie restituite, la cerere, în baza Codului de procedură fiscală. Iar pentru amenzile care au fost achitate, în tot sau în parte, în temeiul proceselor-verbale de constatare a contravențiilor, organele fiscale ar urma să nu mai dea în debit sumele datorate în vederea executării silite. De asemenea, inițiativa legislativă în discuție mai prevede faptul că persoanele sancționate cu amendă contravențională prin procese-verbale de constatare a contravențiilor care nu au achitat amenzile până la data intrării în vigoare a acestei legi nu mai au obligația achitării acestora.
Procese-verbale cu sancțiuni de 600 de milioane de lei
În expunerea de motive care stă la baza acestui proiect de lege, senatoarea Diana Șoșoacă arată că, prin Decizia CCR 152/2020, Curtea a constatat că dispozițiile OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale în ansamblul lor. Senatoarea arată că, potrivit ministrului de Interne de la acea dată, Ioan Marcel Vela, „300.000 de persoane au fost sancționate cu amenzi care se ridică la peste 600 de milioane de lei pentru nerespectarea restricțiilor instituite prin ordonanțele militare, în perioada stării de urgență”. „În realitate, suma nu este de fapt atât de mare, pentru că persoanele sancționate au avut la dispoziție 15 zile pentru a achita jumătate din amendă. Cei mai mulți nici nu le-au plătit, după cum a spus ministrul Finanțelor de la acea dată, Florin Cîțu”, mai precizează Diana Șoșoacă. Conform expunerii de motive, sancțiunile date au devenit unaplicabile, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, iar, în ceea ce privește faptul că ele au fost aplicate în temeiul unor dispoziții legale declarate de Curte ca fiind neconstituționale, există posibilitatea ca cetățenii și firmele amendate în starea de urgență să conteste în instanță sancțiunile.
Ministrul Justiției, în „corzi”
„Acest lucru ar determina o supraîncărcare inutilă a instanțelor de judecată cu astfel de cauze. Altă opțiune este ștergerea în masă a acestor amenzi, prin adoptarea pe calea unei inițiative legislative a amnistiei fiscale pentru amenzile aplicate în perioada stării de urgență”, mai arată inițiatoarea, care a reamintit faptul că, încă de anul trecut, APADOR-CH a solicitat Guvernului ștergerea acestor amenzi. De altfel, Diana Șoșoacă readuce în actualitate poziția pe care unul dintre actualii membri ai Guvernului a avut-o, anul trecut, cu privire la acest subiect. „Deputatul USR Stelian Ion (FOTO), actualul ministru al Justiției, a afirmat, în cursul anului trecut, la Radio France International, că «nu mai există temei pentru a plăti acele amenzi și ar trebui, pentru a fi o soluție și a nu-i obliga pe mii de români să facă acțiuni în instanță și a afecta foarte mult rolul instanțelor cu astfel de procese, să gândim posibila ștergere a acestor sancțiuni prin act normativ»”. Stelian Ion nu a mai făcut însă, de la acel moment, niciun demers în acest sens.
Există precedentul taxei auto. Statul a trebuit să returneze banii, în baza unei decizii a CJUE
De altfel, potrivit articolului 147, alineat 4, din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Diana Șoșoacă arată, în expunerea de motive care stă la baza inițiativei legislative în discuție, că „efectele decontravenționalizării constau în imposibilitatea sancționării contravențiilor comise, pentru că se consideră că acestea nu au fost, de fapt, niciodată contravenții, iar faptele care nu au fost sancționate până la intervenția decontravenționalizării nu mai pot fi sancționate. Sancțiunile aplicate nu mai pot fi executate”. Există însă și un precedent cu privire la plata unor sume către stat, dar care, legal, nu trebuiau încasate de către stat. Astfel, se arată că, în ceea ce privește restituirea, la cerere, a amenzilor plătite parțial sau integral, aceeași operațiune a avut loc în cazul taxei de poluare auto, ca urmare a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). „A fost avută în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, efectul direct al hotărârilor instanțeii europene contribuind la obligația statului român și a autorităților fiscale la restituirea integrală și imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanșare a unei acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene”, conchide senatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă. Interesant este că inițiativa legislativă de amnistiere a amenzilor nelegale și neconstituționale aplicate în timpul stării de urgență nu a mai fost susținută, prin semnătură, de niciun alt parlamentar, fie el senator sau deputat. Reamintim faptul că, anul trecut, Guvernul Orban a stabilit amenzi uriașe pentru încălcarea restricțiilor de circulație în timpul stării de urgență. Majoritatea amenzilor au fost aplicate pentru necompletarea celebrelor declarații pe propria răspundere sau pentru completarea lor greșită, iar evaluarea situației era la discreția agentului constatator. Au fost aplicate, pentru aceste „fapte” amenzi cuprinse între 200 și 20.000 de lei. Mai mult, Guvernul Orban a modificat legislația prin OUG, introducând chiar ca, pe lângă sancțiunea amenzii, să poată fi și confiscat bunul proprietate personală de care contravenientul s-a folosit la săvârșirea contravenției. Adică, se putea, teroretic, confisca inclusiv mașina cu care circula contravenientul. Toate aceste absurdități au fost desființate de Curtea Constituțională, la sesizarea Avocatului Poporului.