Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis Guvernului patru întrebări ridicate de Laura Codruţa Kovesi în plângerea înaintată CEDO ca urmare a demiterii sale din funcţia de procuror-şef al DNA. Argumentaţia acţiunii este una inadmisibilă, potrivit avocatului Lucian Bolcaş, întrucât invocarea încălcării dreptului la un proces echitabil, a persoanei fizice Kovesi, în faţa Curţii Constituţionale, “denotă fie un analfabetism juridic de proporţii, fie o diversiune”.
În plângerea la CEDO, Kovesi contestă revocarea sa de la conducerea DNA, care ar fi fost făcută “în urma opiniilor exprimate public în calitatea sa profesională”. Fosta şefă a “anticorupţiei”, suspectă, ea însăşi, într-un dosar pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă, afirmă că i-a fost refuzat dreptul la un tribunal, pentru a-şi apăra drepturile în ceea ce priveşte “concedierea ilegală”, că mandatul său de procuror-şef a fost reziliat “ca urmare a opiniilor privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar”, opinii pe care le-a exprimat în spaţiul public din funcţia de procuror-şef al DNA, dar şi că a revocarea fost “lipsită de o cale de atac internă efectivă”. Nu în ultimul rând, Kovesi invocă, în plângerea înaintată la CEDO, în data de 28 decembrie 2018, că “se află în incapacitatea de a contesta revocarea sa din funcţia de procuror-şef al DNA”, precum şi că “revocarea sa a fost rezultatul unor opinii exprimate în mod public din calitatea sa profesională”.
Prima întrebare ar trebui să oprească jocul
CEDO a întocmit un set de patru întrebări la care părţile trebuie să răspundă. Întrebări care pleacă exact de la afirmaţiile făcute de Kovesi în această plângere. “Jurnalul” a apelat la expertiza avocatului Lucian Bolcaş, pentru a încerca să răspundă la aceste întrebări.
Prima întrebare: “În acest caz, articolul 6.1 al Convenţiei sub conducerea sa civilă este aplicabil?”. Lucian Bolcaş precizează că acest articol este aplicabil numai în cazul în care „există un litigiu în care sunt implicate două părţi învestite cu drepturi procesuale prevăzute de legislaţia naţională şi de Convenţia CEDO. Nu este cazul aici. Cererea doamnei Kovesi este inadmisibilă şi denotă fie un analfabetism juridic de proporţii, fie o diversiune pe care aceasta încearcă să o pună la cale”. Potrivit art. 6.1, „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. (…)”.
Invocă libertatea de exprimare
Automat, lucrurile ar trebui să se oprească aici, însă CEDO merge mai departe şi întreabă: “În caz afirmativ, reclamantul a avut acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea sa din funcţia de procuror-şef al DNA, în conformitate cu articolul 6.1 din Convenţie?”. Lucian Bolcaş răspunde că „există instanţe civile de contencios administrativ unde se putea adresa, dacă dorea. Sau să se adreseze CSM”.
A treia întrebare se referă la faptul că, „având în vedere afirmaţia reclamantei potrivit căreia concedierea ei a fost rezultatul opiniilor exprimate în mod public în calitatea sa profesională, a existat o ingerinţă în libertatea ei de exprimare, în sensul articolului 10.1 al Convenţiei? Dacă da, a fost această interferenţă prevăzută de lege şi necesară în sensul articolului 10.2?”. Avocatul Bolcaş susţine că este opinia Laurei Kovesi în legătură cu libertatea de exprimare. „Libertatea de exprimare în cadrul exercitării unei funcţii instituţionale este îngrădită de anumite rigori”. Acest aspect rezidă chiar din cuprinsul articolului 10.2 din Convenţie, care reglementează că”exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”.
Lucian Bolcaş: “Plângerea este inadmisibilă”
Nu în ultimul rând, CEDO întreabă dacă „Reclamantul a avut la dispoziţie o cale de atac internă efectivă pentru plângerile sale din Convenţie, aşa cum prevede articolul 13 al Convenţiei?”. Răspunsul avocatului Bolcaş este zdrobitor: „Pentru aspectele semnalate în plângerea doamnei Kovesi există căi de atac doar în instanţele judecătoreşti de contencios administrativ. Hotărârile CCR nu sunt supuse căilor de atac. Cererea este inadmisibilă”.
Reamintim faptul că Laura Kovesi a fost demisă de la conducerea DNA, prin decret semnat de Klaus Iohannis, la cererea ministrului Justiţiei, după ce Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinte. O eventuală admitere a plângerii lui Kovesi de către CEDO ar echivala cu a afirma că legea fundamentală a României, respectiv Constituţia, încalcă Convenţia CEDO. Asta, deoarece Kovesi nu a avut calitatea de parte în acest conflict juridic, iar potrivit articolului 147 din Constituţie, deciziile CCR sunt obligatorii din momentul în care sunt publicate în Monitorul Oficial.
O eventuală admitere a acţiunii Laurei Kovesi ar echivala cu punerea sub semnul întrebării a Constituţiei României.