Dincolo de problema lui Oprea, demersul are şi consecinţe politice importante, în ce priveşte poziţionarea UNPR într-un an în care se vor desfăşura alegeri locale şi parlamentare.
DNA a trimis către Parchetul General solicitarea prin care se cere trimiterea dosarului la Senat pentru ca acesta să încuviinţeze începerea urmăririi penale împotriva lui Gabriel Oprea în dosarul pe care procurorii l-au deschis după moartea poliţistului Bogdan Gigină, care a căzut cu motocicleta într-o groapă pe 20 octombrie 2015, în timp ce se afla în misiune, în coloana oficială ce-l escorta pe vicepremierul şi ministrul de Interne de atunci.
În urma anchetei, procurorii anticorupţie au ajuns la concluzia că Oprea se face vinovat de abuz în serviciu, o dată în folosul personal, iar a doua oară în folosul procurorului general al României, Tiberiu Niţu. Procurorii au descoperit că, în perioada ianuarie 2014-21 octombrie 2015, Oprea a folosit coloana oficială în nu mai puţin de 1.607 ori doar în Bucureşti.
„Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului”, se arată în referatul DNA.
Cu 120 de km/h în Bucureşti
Dincolo de frecvenţa deplasărilor, marea problemă a lui Oprea este una de legalitate a utilizării coloanelor oficiale întrucât acestea pot fi folosite doar de către primii patru oameni în stat: preşedintele României, primul-ministru şi preşedinţii Camerelor Parlamentului.
Mai mult, „poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare”.
Potrivit procurorilor, Oprea ar fi obţinut un folos necuvenit prin faptul că direcţiona resurse ale poliţiei rutiere pentru a-şi scurta şederea în trafic. Astfel, în seara în care a murit poliţistul Gigină, nu mai puţin de 27 de poliţişti rutieri au dirijat circulaţia în intersecţiile de pe traseul vicepremierului.
Au fost situaţii în care maşina lui Oprea a circulat chiar şi cu 120 de km/h în Bucureşti. A doua acuzaţie de abuz în serviciu îl implică în dosar pe procurorul general Tiberiu Niţu.
Pe 4 aprilie 2014, Ministerul de Interne şi Parchetul General au încheiat un protocol prin care maşina lui Niţu primea escortă de la poliţia rutieră, în afara cadrului legal.
Astfel, a fost creat un nou prejudiciu pentru poliţie în timp ce Niţu ar fi beneficiat şi el de un folos necuvenit. Deocamdată, procurorul general nu a fost pus sub acuzare, dar s-a trezit în situaţia paradoxală în care trebuie să trimită la Parlament un dosar penal de 15 volume în care apare şi numele său.
Cred că orice comentariu pe care eu îl fac spunând şi asumându-mi faptul că-mi este şi prieten şi mi-a fost şi un partener politic corect şi loial n u p o a t e decât să-i facă rău. Eu vreau să-i fie bine, nu vreau să-i fac rău
Victor Ponta despre Oprea
„Sunt o victimă colaterală”
Într-o scurtă declaraţie de presă, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, şi-a clamat nevinovăţia. „Mă consider nevinovat, iar acest lucru se va confirma mai devreme sau mai târziu. Consider că e obligaţia profesională a procurorilor să verifice orice suspiciuni legate de posibile încălcări ale legii”, a spus Gabriel Oprea. Acesta a dat de înţeles că este victima unei răfuieli politice. „Ştiu că viaţa politica presupune riscuri dintre cele mai variate, inclusiv de a deveni o victimă colaterală în luptele pentru putere purtate de unii sau de alţii. Nu regret deciziile politice pe care le-am luat şi nu-mi voi schimba principiile niciodată. UNPR este un partid puternic, în ciuda loviturilor primite din partea adversarilor poli-tici, mergem mai departe”, a mai spus Oprea.
Lui Nițu îi scârțâie Parchetul sub picioare
Legal, Tiberiu Niţu ar trebui să facă oficial cererea către Senat de încuviinţare a urmăririi penale, însă prezenţa numelui său în dosar l-a determinat să se derobeze de la această sarcină. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a abținut de la soluționarea solicitării Direcției Naționale Anticorupție, aceasta urmând a fi soluţionată de prim adjunctul procurorului general”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public. Deşi nu este pus deocamdată sub acuzare, în referatul DNA se vorbeşte explicit despre „un folos necuvenit” obţinut de către Niţu. Acesta şi-a manifestat mai demult dorinţa de a nu mai continua ca şef al procurorilor cerând deja CSM să-l trimită la Curtea de Apel Ploieşti după terminarea mandatului în 2016. În aceste condiţii, Codruţa Kovesi pare a fi şefa de facto a procuraturii, în condiţiile în care a reuşit să o trimită în arest pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, şi să ridice dubii asupra probităţii Procurorului General.
Ușurare pentru PSD
Problemele cu justiţia ale liderului UNPR le dă o justificare solidă social-democraţilor de a nu mai candida pe liste comune cu oamenii lui Oprea la alegerile locale şi parlamentare din acest an. Liderii din PSD care se opun reînnoirii alianţei electorale au acum un argument precumpănitor în faţa celor care cred încă în beneficiile unei colaborări mai strânse între partidele de stânga. Deja Dragnea înclina spre prima variantă, însă decizia nu a fost anunţată oficial.
Coloană claxonată
Moartea lui Bogdan Gigină a provocat un scandal în octombrie 2015 întrucât dubii asupra condiţiilor în care s-a petrecut tragedia au apărut imediat. Răspunsurile în doi peri ale Ministerului de Interne nu au satisfăcut pe nimeni, iar procurorii au început să ancheteze cazul. După câteva zile, şoferii de pe Kiseleff au claxonat cu furie o coloană oficială a preşedintelui Iohannis. După incendiul din Clubul Colectiv, incidentul nu a fost uitat, astfel că la protestele de stradă din noiembrie s-a cerut explicit demisia lui Oprea.