Exploatarea Neptun Deep este evaluată a reprezenta cea mai mare investiție gazieră din Uniunea Europeană. Protestele vizează însă și alte puncte-cheie ale proiectelor incluse în strategia generală de compensare a importurilor de gaze din Rusia, ceea ce alimentează incertitudini pe piața regională, putând conduce la întârzieri în realizarea rețelei zonale de transport a gazelor în care România este plasată cu rol central în coridorul vertical care leagă sudul Balcanilor de Ucraina, Republica Moldova și Polonia. DIICOT a fost sesizată și a deschis un dosar penal privind boicotarea proiectelor energetice, existând suspiciunea că unele ONG-uri de mediu folosesc finanțările pentru sprijinirea intereselor rusești.
Pe 22 septembrie, când toată suflarea țării era concentrată spre atenuarea efectelor inundațiilor din sudul Moldovei, activiștii ecologiști și-au programat un protest pe șantierul din Dobrogea, la Tuzla, pe Litoral, unde este plasat punctul de preluare a gazelor extrase din Marea Neagră. Cităm din comunicatul difuzat de la „locul faptei” de ONG-ul organizator al acțiunii: „Activiștii Greenpeace România protestează pe șantierul proiectului Neptun Deep, la capătul conductei Tuzla - Podișor. În timp ce România încă nu și-a revenit după inundațiile devastatoare, autoritățile și guvernul își dau acordul pentru un proiect fosil uriaș care ar accelera și mai mult schimbările climatice, cu efecte devastatoare. Greenpeace cere oprirea imediată a proiectului de extracție de gaze din Marea Neagră, având în vedere multiplele riscuri și probleme pe care le prezintă.”
De unde vine supărarea?
Coordonatorul de campanii al Greenpeace, Alin Tănase, explică motivele pentru care organizația s-a mobilizat: „Chiar dacă Neptun Deep nu a primit toate avizele necesare demarării proiectului în largul Mării Negre, vedem cum facilitățile de pe uscat și gazoductul Tuzla- Podișor se construiesc într-un ritm alert. Pentru ce? Pentru un proiect care poluează mediul, amenință biodiversitatea, amplifică criza climatică și fenomenele meteo extreme”. Tănase reia temele clasice ale activismului eco, spunând că „proiectul toxic nu doar că ne va bloca în era combustibililor fosili, dar va pune în pericol mediul și sănătatea noastră”. Argumentele specifice ale protestului sunt în acest caz afectarea a două situri Natura 2000 la Marea Neagră și faptul că pe traseul de 300 km, gazoductul traversează 8 situri Natura 2000 deranjând mai multe zone de protecție a păsărilor. Pe același calapod au fost turnate și proteste similare și acțiuni din arsenalul ecologist bazate pe informații despre deranj al habitatului care sperie urșii sau distrug specii de pești și gâze fiind astfel blocate șantiere de autostrăzi și hidrocentrale.
Minele marine - „muniție” pentru scufundarea Neptun Deep
Greenpeace România acționează pe mai multe fronturi pentru a submina proiectul Neptun Deep. Se difuzează informații care au menirea să-i sperie pe investitori și să le deschidă ochii în ce-și bagă banii. Pe site-ul organizației, în 18 iunie a.c., este postat materialul „Minele marine reprezintă un risc fatal pentru proiectul Neptun Deep - Analiză Greenpeace”, care „avertizează asupra accidentelor provocate de minele marine și distrugerii pe care acestea le-ar putea provoca proiectului Neptun Deep”. Activiștii intră în considerații geostrategice, cu componente militare asupra celui mai mare proiect de gaze din UE, plasat în „câmpul minat din Marea Neagră” definit ca „un front foarte activ în războiul din Ucraina”. Astfel, „o nouă analiză Greenpeace identifică pericole semnificative cauzate de minele marine” care ar produce posibile accidente, ceea ce conduce la solicitarea radicală a ecologiștilor de „oprire imediată a proiectului Neptun Deep”. Vlad Cătună, cu funcția Coordonator Campanii, Greenpeace România, explică publicului de ce ar trebui oprit proiectul: „Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce privește războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construiești cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război fără să prezinți în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalațiilor și fără să propui măsuri pentru reducerea riscurilor asociate.”
Tehnica proceselor pentru întârzierea proiectelor
Organizațiile de mediu „specializate” pe blocarea proiectelor din energie - Declic, Banckwatch, WWW România, Greenpeace România - au o lungă experiență în declanșarea proceselor și folosirea instanțelor de judecată în atingerea obiectivelor de înverzire forțată. Pe lângă ONG-urile cu suprafață mare de expunere la nivel regional și european, apar în instanțe ca asociate grupuri de activiști locali, cu sedii în orașe mai mici - Aiud, Cugir, Făgăraș - care asigură acoperirea teritoriului și susțin „interesul public” în fața instanțelor. O parte a acestor acțiuni în justiție le-am prezentat într-un articol anterior(,,# rezist atacă în haită punctele-cheie ale sistemului energetic”), publicat în Jurnalul, ediția din 24 septembrie a.c. Sunt contestate în cascadă avizele de mediu, știind că „rețeta” tergiversează deciziile autorităților, amână și prelungesc lucrările după calendarul lent al ședințelor de judecată până la soluții definitive. Acum, potrivit propriului comunicat al organizației de mediu, „Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.” Pentru a crea presiune și prin mobilizarea populației, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep. Asemenea petiții devin apoi probe în instanțe pentru a justifica interesul public față de problemele reclamate de ONG.
Un plan bine coordonat de atac
După calendarul protestelor din ultimele luni, concentrate pentru blocarea hidrocentralei Răstolița și proiectului Neptun Deep, apare destul de clar că aceste acțiuni se desfășoară după un plan bine coordonat. Un punct nodal al acestui „stat major” pare să se coaguleze la Cluj-Napoca, unde funcționează mai multe ONG-uri active, cu suport intelectual în mediul universitar. Pe 29 mai 2024, peste 40 de organizații ale societății civile din România au participat la o masă rotundă coorganizată de Centrul pentru Studiul Democrației, Centrul Român pentru Politici Europene, Bankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000. Comunicatul reuniunii arată că ea s-a desfășurat sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE). Acesta este un organism consultativ al UE, acționând ca o punte între instituțiile decizionale ale UE și cetățenii europeni. Potrivit site-ului oficial al acestui organism „CESE oferă grupurilor de interese un cuvânt de spus la nivelul oficial cu privire la propunerile legislative ale UE.” Pentru că la masa rotundă au participat și candidați la europarlamentare, organizațiile de mediu și-au expus așteptările de la decidenții europeni. Între aceste dorințe sunt și câteva care vizează politica de finanțare a UE și prioritizarea în bugetele naționale a achizițiilor publice verzi.
Țintele societății civile din România și trimise spre CESE sunt radicale în câteva puncte:
-stabilirea unui termen-limită pentru eliminarea gazului fosil și petrolului din mixul energetic;
-noul cadru financiar multianual european să excludă finanțarea noilor proiecte de gaz fosil.
Aceste dorințe intră însă în coliziune gravă cu realitatea economiei românești și perturbă programele de investiții din energetică.
Bugete substanțiale pentru protestatari
Vigoarea protestelor bazate programatic pe ideologia verde inclusă în planurile mai largi ale tranziției climatice este susținută de finanțările de care beneficiază ONG-urile de mediu. Din raportul financiar pentru anul 2023 depus de Greenpeace România, rezultă că organizația a avut venituri totale de 4,358 milioane lei, echivalent de 879 mii euro. Interesant este că Greenpeace România a raportat zero fonduri proprii și sume nesemnificative din donații (200 de euro). Finanțarea provine practic integral de la organizația „mamă”- Greenpeace CEE -, care a virat anul trecut 884 mii euro spre Greenpeace România. Din raport apare că principala cheltuială a fost la capitolul „operațional”, care a înghițit aproape 2 milioane de lei (389 mii euro).
În raportul financiar pe 2023, Declic raportează venituri totale de 3,827 milioane lei, donațiile asigurând 69 la sută din resurse, la care se adaugă finanțări din granturi. În cheltuielile din anul trecut, de 3,49 milioane lei, capitolul „operaționale” reprezintă doar 5,4 la sută.
Marți, ceasul rău pentru ecologiști: Ancheta DIICOT la verzii bănuiți sub steag străin
Acțiunile constante și coordonate ale unor organizații de mediu pentru blocarea investițiilor majore din energie ridică suspiciuni rezonabile asupra scopurilor reale ale boicoturilor. În spațiul public au fost exprimate opinii care conduc spre ideea că aceste acțiuni susțin interesele Rusiei în regiune, întârziind scoaterea acesteia din poziția de principal furnizor de resurse energetice al Europei. România, cu rol important în susținerea sistemelor energetice ale Ucrainei și Republicii Moldova și cu mari posibilități de a livra în regiune volume importante de gaze, se vede „atacată” din interior în realizarea unor investiții-cheie. Al cui este interesul? Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal după ce Sebastian Burduja, ministrul energiei, a depus marți, 8 octombrie, o sesizare împotriva mai multor organizații de mediu care se opun realizării de proiecte energetice și blochează autorizațiile și avizele prin contestații în instanță. Printre organizațiile vizate de cercetarea procurorilor DIICOT se află Greenpeace România. Ministrul ar fi solicitat Parchetului să verifice dacă aceste ONG-uri de mediu au legături cu Federația Rusă.
Neptun Deep în date sintetice
Proiectul Neptun Deep este o investiție care se desfășoară într-un perimetru de 7.500 kmp în Marea Neagră, la o distanță de circa 160 km de țărm. Lucrările pentru dezvoltarea comercială a zăcămintelor de gaz necesită o infrastructură care include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și conducte asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze spre Tuzla. Investiția comună a OMV Petrom și Romgaz este apreciată la 4 miliarde euro. Transgaz asigură construirea infrastructurii de transport a gazelor și conectarea la magistrala BRUA. Producția este estimată la 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, România devenind cel mai mare producător de gaze din UE.
Turcia a început exploatarea comercială a gazelor din Marea Neagră, în perimetrul Sakarya, cu o producție anuală, care este acum de 2 miliarde mc. O platformă uriașă de producție va ajunge în curând la locul de exploatare a zăcământului marin, sporind substanțial capacitatea de extracție.