Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2018 privind internshipul se numără printre ultimele proiecte puse pe masa senatorilor în 2023 și vizează dublarea numărului de internshipuri care pot fi organizate la nivel național. Legea se aplică angajatorilor din mediul privat, organizațiilor non-guvernamentale și instituțiilor publice.
În prezent, conform Legii Internshipului, în funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaţilor. Excepţie este organizaţia care are încadraţi cel mult 20 salariaţi şi care poate încheia simultan cel mult două astfel de contracte.
„Această situaţie conduce în prezent la o inechitate între organizaţiile-gazdă care au între 20 şi 30 de salariaţi, aceştia având dreptul la 1 singur intern. Trebuie menţionat şi faptul că în actuala legislaţie numărul de posibili interni creşte la 3 abia la organizaţiile-gazdă care au un număr minim de 50 de salariaţi”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.
Prin urmare, proiectul legislativ prevede că „în funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de intenship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 10% din numărul total al salariaţilor”.
Experienţă la angajare
„Propunerea legislativă vine ca urmare a numeroaselor întâlniri, dezbateri şi mese rotunde organizate cu tinerii, la Comisia pentru Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, aceştia menţionând în cadrul discuţiilor privind angajabilitatea tinerilor pe piaţa forţei de muncă faptul că angajatorii solicită experienţă la angajare, iar în practică aceasta le lipseşte, fiind elevi sau studenţi şi provenind direct de pe băncile şcolii şi ale facultăţii. (…) Prin dublarea numărului de interni pe care îi poate avea o organizaţie, o companie sau o instituţie publică, ne dorim să oferim cât mai multor tineri oportunitatea de a avea o experienţă practică, într-un domeniu specific. Această experienţă fiind foarte valoroasă, ajutându-i pe aceştia să aplice cunoştinţele teoretice în situaţii reale, dar şi pentru o înţelegere mai bună asupra cum funcţionează lucrurile în mediul de lucru. De asemenea, foarte utile au fost discuţiile cu tinerii participanţi în cadrul programului oficial de Intemship de la Camera Deputaţilor care de asemenea, apreciau oportunitatea
pe care aceştia o au, de a sta la aceeaşi masă cu factorii decizionali şi îşi doreau ca aceasta să fie posibilă pentru cât mai mulţi colegi de generaţie, susţinând faptul că experienţa dobândită îi transformă automat în cetăţeni mai activi în rezolvarea problemelor societăţii”, explică inițiatorii.
Potrivit acestora, aceste stagii pot fi o modalitate ca tinerii să poată verifica dacă ceea ce i-a atras într-un anumit domeniu corespunde aşteptărilor lor și în practică.
Conform Inspecţiei Muncii, în 5 ani, au fost doar 9.008 interni, un număr foarte mic raportat la numărul tinerilor din ţara noastră: în 2018 - 195 interni, 2019 - 1.620 interni, 2020 - 885 interni, 2021 - 1.955 interni, 2022 - 2.237 interni, 2023 - 2.116 interni (până în luna noiembrie).
Anual, doar 5 interni devin angajați permanenți
Pe de altă parte, datele colectate în cei 5 ani de la adoptarea Legii Internshipului arată că nici stimulentul oferit de stat angajatorilor care decid să păstreze tinerii în organigramă după încheierea internshipului, așa-numita primă de promovare a angajării, nu funcționează, fiind acordate, în medie, doar 5 pe an, la nivel național.
Inițiatorii proiectului de lege consideră că birocrația e motivul principal pentru care companiile nu se înghesuie să își angajeze permanent internii: „În ceea ce priveşte încurajarea organizaţiilor gazdă de a organiza stagii de internship şi de a angaja tinerii după finalizarea acestuia, statul oferă prime de promovare a angajării, însă în momentul de faţă procesul este unul foarte birocratic şi greu de parcurs, drept dovadă stă şi numărul mic de prime oferite în ultimii 2 ani”.
Potrivit datelor ANOFM din noiembrie 2023, au fost oferite doar 26 de prime de promovare a angajării, astfel:
• 2021 -7 prime
• 2022- 19 prime.
Cresc stimulentele pentru angajatori la peste 7.500 de lei
Prin urmare, inițiativa prevede și debirocratizarea acestui proces şi actualizarea primelor de angajare cu salariul mediu brut în plată.
În prezent, ONG-urile sau companiile care, în termen de 60 de zile de la finalizarea programului de internship, încheie un contract individual de muncă cu tânărul care a urmat acest program, primesc, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare tânăr astfel angajat, dacă rămâne în organizația respectivă cel puţin 2 ani.
Însă, pentru a beneficia de aceste prime, reprezentanţii acestor companii trebuie să depună o cerere la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, însoţită de mai multe documente și copii după documente. Toate aceste documente pot fi verificate de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă fără a mai fi nevoie să le depună solicitantul, spun inițiatorii legii, deoarece sunt deja înscrise în Registrul de evidenţă a contractelor de internship şi în Registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL), gestionate la nivelul acestor autorităţi, astfel că sunt eliminate din propunerea legislativă.
Cuantumul primei de angajare nu se va mai actualiza anual prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei, ci automat, noua lege stipulând că aceasta va fi egală cu „câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata”. În 2024, nivelul salariului mediu brut este de 7.567 lei.
Legea este inițiată de deputații USR: Oana Țoiu, Filip Havarneanu, Brian Cristian și Tudor Pop, dar are mai mulți susținători și din celelalte grupuri parlamentare.
România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor dintre statele UE, arată datele de la Eurostat, rata şomajului în ţara noastră fiind de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, față de 14,5% - media UE.