În vârstă de 28 de ani, Elena Bria este una dintre cele mai „misterioase“ reprezentante ale artei basarabene contemporane, valoarea ei artistică fiind însă dincolo de orice îndoială. Se revendică de la nume relativ obscure din istoria artei, precum spaniolul Sorolla sau suedezul Zorn, dar principala sa influenţă, pentru oricine îi vede pentru prima dată lucrările (live sau „în reproducere“), este cea a pictorului american John Singer Sargent (1856-1925), făcut încă o dată celebru de romanul recent al lui Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie“. Ceea ce înseamnă că Elena Bria este o pictoriţă în toată puterea cuvântului, cu accente tradiţionale („retro“ sau de belle époque, mai exact) şi, în acelaşi timp, extrem de modernă, posesoare a unei „tuşe“ picturale unice, care-a învăţat bine lecţia lui Corneliu Baba şi-a tuturor marilor pictori români care-au precedat-o.
Studiile Elenei sunt făcute însă la Academia Imperială de Arte din Sankt-Petersburg, „oraşul ţarilor“, aşadar „rădăcinile“ sale artistice se află bine împlântate în şcoala rusă de pictură, una dintre cele mai bune din lume. Artista şi-a uimit şi uluit profesorii din fostul Petrograd, alegând să picteze, pentru „tema de diplomă“, Încoronarea de la Alba-Iulia a regelui Ferdinand şi a reginei Maria. „Maria este legată de dinastia Romanovilor – era nepoata țarului Alexandru al II-lea –, iar profesorii (...) mi-au pus la dispoziție unul dintre cele mai spațioase ateliere, deoarece mă gândeam să fac o lucrare mare, de 3x4 metri. (...) În linii mari, am terminat tabloul destul de repede, într-o jumătate de an, și, astfel, mi-am susținut diploma“, povesteşte Elena Bria într-un interviu recent, luat de Natalia Șmurgun, curatoarea expoziţiei de la Bucureşti.
* Stabilită la Chişinău, Elena Bria vine la București pentru a expune la Arbor.art.room, galeria-„bijuterie“ de pe strada Transilvaniei
Galeria Arbor.art.room şi Asociaţia Arbor, „specializate“ în susţinerea tinerelor talente basarabene, îşi fac „datoria“ de a descoperi şi a aduce în faţa publicului românesc, de dincoace de Prut, un nou mare talent, încă necunoscut în România, dar care cu siguranţă va face istorie şi este destinat unei frumoase cariere internaţionale: tânăra pictoriţă Elena Bria.
Vernisajul expoziției de pictură a Elenei Bria, intitulată „Pursuit of Beauty“ (curatori: Natalia Șmurgun, Iosif Șaț), va avea loc joi, 27 mai 2021, începând cu ora 17.00, în spațiul de expoziții Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1, București), coordonat de Victoria Nagy Vajda. Expoziția va rămâne deschisă timp de o lună, până pe 27 iunie, putând fi vizitată în fiecare zi (cu excepția celor de luni), în plăcutele și răcoroasele „ore de seară“ bucureștene. „Camera de artă“ este situată într-o zonă superbă a Bucureștiului, cu parfum eliadesc și cărtărescian, una dintre acele străduțe pe care, pierdut fiind, te-ai putea crede la Paris, Lisabona, Roma sau alte orașe europene cu „mitologie“.
* Omagiu geniului Dostoievski, la împlinirea a 200 de ani de la naştere
Vernisajul expoziţiei va fi însoţit de un performance artistic susţinut de actori ai companiei Unteatru, coordonaţi de reputatul regizor Iosif Șaț, de la Teatrul dramatic rus de stat „A.P. Cehov“ din Chişinău, prin care se va omagia împlinirea anul acesta (pe 30 octombrie) a 200 de ani de la naşterea genialului scriitor rus F.M. Dostoievski. Se vor perinda, prin faţa spectatorilor prezenţi, pagini binecunoscute din capodopere literare, precum „Crimă şi pedeapsă“, „Idiotul“ sau „Fraţii Karamazov“ (legenda Marelui Inchizitor), în versiunea lor românească, interpretate de actori precum: Mihaela Trofimov, Florina Gleznea (Nastasia Filipovna) Cristina Casian (Sonia), Lari Giorgescu (Raskolnikov și Rogojin).
O prezenţă spectaculoasă şi fermecătoare, artista Elena Bria se va afla la Bucureşti de săptămâna aceasta şi va fi disponibilă pentru interviuri şi întâlniri cu presa începând de vineri, 21 mai. Curatoarea expoziţiei, Natalia Șmurgun, jurnalistă de artă de etnie rusă din Chişinău (curatoare şi a expoziţiei în „realitate virtuală“ a regretatului artist Mark Verlan, de pe portalul TheOpen-Art.com), va fi prezentă, la rândul său, la Bucureşti de săptămâna viitoare, cu ocazia vernisajului.
Curatori expoziție: Natalia Șmurgun, Iosif Șaț
Coordonator proiect: Victoria Nagy Vajda
Site-ul unde pot fi vizionate toate lucrările Elenei Bria (doar o parte dintre ele vor fi disponibile la București): Elena Bria | OpenArt (theopen-art.com)
* Cine eşti dumneata, Elena Bria?
„Trăind în peisajul psihologic petersburghez, în atmosfera căruia s-a păstrat mult din acel «spirit dostoievskian», am început să îi înțeleg mai bine cărțile lui Dostoievski. Fără îndoială, acest oraș are o mare influență asupra celor care intră în contact cu el“, spune Elena Bria, în acelaşi interviu revelator luat de curatoarea Natalia Șmurgun, „trasându-şi“ astfel una dintre principalele trăsături psihologice, ale sieşi şi ale artei sale. Într-adevăr, „lucrările Elenei Bria, când le priveşti, par că te duc într-o «altă lume», proustiană sau turghenieviană, cea despre care personajele lui Cehov se întrebau cum va arăta peste 100 de ani. Abordarea pictoriţei este însă una foarte modernă, de «ochi» care filtrează tradiţia şi istoria prin propria-i cultură şi sensibilitate, pentru că cei 100 de ani au trecut, iar o Elena Bria este next generation a picturii europene“, spune, despre arta pictoriţei, criticul de artă Doinel Tronaru.
* „Lux, decadenţă şi voluptate“ – triada acestui „Sargent feminin“
Bria se revendică, în acelaşi interviu, şi nu numai, de la pictori relativ obscuri, cunoscuţi numai de vizitatorii hardcore de muzee europene: spaniolul Joaquín Sorolla y Bastida (1863-1923) şi suedezul Anders Leonard Zorn (1860-1920): „îmi plac lucrările lui Corneliu Baba (...) şi, bineînțeles, marele Velázquez, care a jucat un rol important în dezvoltarea artei și i-a influențat pe toți cei pe care i-am amintit“, mai spune însă, şi mai important. Este, însă, în primul rând, „un Sargent feminin“, spune Doinel Tronaru, „tuşa“ sa fiind extrem de asemănătoare cu cea a acestui clasic al decadentismului. John Singer Sargent (1856-1925) este un pictor american de origine, dar care este unul dintre marii „expatriaţi“ ai epocii (precum, în aceeaşi vreme, un Henry James sau o Edith Wharton), legându-şi viaţa, în cea mai mare parte, de Europa: născut la Florenţa din părinţi americani, a studiat la Paris, mutându-se apoi la Londra, unde a şi murit, la vârsta de 69 de ani.
Mai multe despre Sargent pot fi aflate şi din cel mai recent roman al marelui scriitor englez Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie“, apărut de curând şi în traducere românească la editura Nemira („specializată“ în opera autorului). Lumea din romanele lui Henry James („Aripile porumbiţei“ sau „Potirul de aur“, de pildă, atât de ecranizate toate) este şi cea din picturile şi portretele lui Sargent, care redau, ca nimic altceva, întreaga „luxurie“ a erei edwardiene (începutul secolului XX, „turn of the century”, belle époque). „Lux(ură), calm şi voluptate sunt cuvintele care, însă, îţi vin în minte şi privind lucrările Elenei Bria“, concluzionează criticul.
Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale din vara și toamna anului trecut, printr-o serie de expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie), care „au făcut epocă“, cum ar fi: „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru), „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi), și „The Severed Garden“ a foarte apreciatului peisagist neconvenţional Vadim Creţu, o extrem de originală propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru.
Deschiderea expoziției „Pursuit of Beauty“ se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare va permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.