Până la modificarea legislativă, Autoritatea Rutieră Română (ARR) făcea licitațiile pentru rutele de transport și specialiștii din Ministerul Transporturilor le avizau, dar CJ-urile au cerut autonomie, în baza principiului descentralizării, rămânând astfel și fără experți sau măcar consultanți. Astfel, n-au mai reușit să organizeze licitațiile sau după ce le-au făcut au fost contestate în instanță și transportatorii au avut câștig de cauză. Săptămâna aceasta a fost haos în județul Argeș, după ce transportatorii au rămas fără licențe. Consiliul Județean a rezolvat situația prin metoda copy-paste, preluând un proiect de prelungire a licențelor de la Prahova. Situația va continua, în aproape toate județele țării.
Firmele de transport rutier de persoane care au câștigat, în legislația anterioară, licitațiile pentru atribuirea traseelor, având licențe valabile până în 2023, au fost eliminate de pe piață în unele județe, după ce parlamentarii au votat, în timpul pandemiei, modificarea legii în baza căreia au fost acordate licențele, sub pretextul alinierii la legislația europeană, prin transpunerea unei directive, deși textul legii din România este opusul celui european.
Autocarele, microbuzele și autobuzele care fac transportul între localități, în fiecare județ din România, sunt ale unor operatori privați care au câștigat respectivele trasee la licitație, conform legii (OUG 51/2019). Pentru a putea participa la o astfel de licitație, firmele de transport trebuie să respecte toate cerințele din caietul de sarcini, inclusiv prin investiții de milioane de euro într-un anumit tip de mașini – ceea ce au făcut toți cei care acum au licențe pentru a opera pe traseele județene, până în 2023. Cu toate acestea, OUG 51 a fost modificată în 2020, astfel încât să se introducă regula europeană, invers decât ar fi trebuit.
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1370 din 2007 a fost transpus pe dos în legislația românească. Ar fi trebuit să se sprijine cu alocarea unor subvenții de la stat rutele „necomerciale”, adică acele trasee pe care nu vrea să le opereze nimeni, pentru că nu pot aduce profit. În legea românească au fost vizate traseele comerciale, din care se scot bani.
Multe licitații au fost contestate
Unele județe, precum Satu Mare, Alba sau Oradea, au reușit să rezolve problema transportului, organizând licitații, chiar dacă numai parțial, cu excepția primului. Altele încă au probleme grave și nu știu nici acum cum să le rezolve. Prahova este unul dintre județele afectate de modificarea legislativă din 2020, dar Consiliul Județean a reușit, recent, să le prelungească licențele pe aceleași trasee ca înainte firmelor care operau și până la introducerea noii reglementări.
Consiliul Județean Argeș a reușit să copieze integral Hotărârea de Consiliu Județean din Prahova, în proiectul depus inițial pentru vot rămânând inclusiv pasaje care se refereau la județul de la care s-a copiat documentul. Miercuri seara s-a și votat o hotărâre similară cu cea de la Prahova, pentru prelungirea traseelor și a licențelor de transport ale firmelor care aveau dreptul să facă transport de persoane în județ până acum.
Prelungirea valabilității licențelor și atribuirea traseelor de către consiliile județene este legală, după modificarea legislativă, însă instituțiile au vrut să obțină autonomie în luarea acestor decizii fără să-și fi angajat specialiști, în prealabil. Fără oameni care să știe cum se fac licitațiile pentru acest domeniu, județele sunt în situația de a căuta soluții copy-paste, dar nici măcar în felul ăsta nu există vreo garanție că fac ce trebuie.
S-ar putea prelungi și în 2024
În vechea legislație, chiar și pentru rutele pe care CJ-urile le atribuiau pentru transportul interjudețean, erau implicate direcții din cadrul Ministerului Transporturilor, chiar și pentru consultanță, însă noua formă a legii nu mai prevede nici măcar această legătură cu ministerul. Unele consilii județene au început abia acum proceduri de achiziții pentru consultanți, care să poată face caietele de sarcini pentru viitoarele licitații de atribuire a traseelor către transportatori.
„Satu Mare este singurul județ din țară care a reușit atribuirea 100%. Procedura e greoaie. Legea achizițiilor prevede o procedură nouă. Se pune întrebarea ce se achiziționează. Plecând de la regulamentul din 2007, se concesionează niște servicii. Aici au fost primele probleme. În afară de procedura greoaie, este legislația lacunară. Legea îi obliga pe cei de la Consiliile Județene să discute cu reprezentanții asociațiilor județene, ceea ce nu s-a întâmplat. A fost foarte greu să fie accesate niște programe greșit făcute și s-a ajuns la contestații în instanță și la trasee neatribuite. S-au prelungit niște licențe, până la finalul anului, dar sunt cu semnul întrebării. De la 1 ianuarie urmează alte probleme, pentru că e puțin probabil să se finalizeze procedurile în următoarea perioadă. Politica de descentralizare ne obligă să lăsăm libertate totală CJ-urilor, dar iată ce a ieșit: o inaplicabilitate practică”, a explicat, pentru Jurnalul, Florin Bocai, avocatul Federației Operatorilor Români de Transport (FORT).
De la 1 ianuarie, aproape toate județele din țară vor fi nevoite să prelungească licențele de transport, pentru că există și obligativitatea asigurării continuității. Decizia e luată de Consiliul Județean. Ceea ce s-a întâmplat săptămâna aceasta în județul Argeș este o gravă eroare a CJ, pentru că nu s-a reușit prelungirea la timp a licențelor transportatorilor.
Lipsa experților din instituții
O altă problemă pe care o au acum consiliile județene este legată de necunoașterea legislației. De exemplu, studiile de trafic sunt obligatorii, înainte de organizarea licitațiilor, dar multe județe au ignorat această prevedere și au făcut totul fără a mai plăti experți care să întocmească aceste studii. Astfel, firmele au contestat și au câștigat sau urmează să câștige procesele în instanță. Acesta este și cazul județului Iași, iar la Vaslui, la Suceava și în alte județe se așteaptă în continuare soluționarea contestațiilor.
Ceea ce se întâmplă în România încalcă și legislația europeană și transportatorii ar putea oricând să deschidă alte procese împotriva statului. Conform regulamentului european, statul este obligat să acorde subvenții doar pe rutele „necomerciale”, astfel încât să nu rămână zone din țară neacoperite de transportul rutier. Dar directiva europeană s-a interpretat „pe dos”: în loc să rezolve problemele de pe traseele care nu au transport public de persoane, au modificat legea în așa fel încât să-i elimine pe cei care au câștigat atribuirile de trasee și care le-au operat până în octombrie 2021, având licența valabilă încă doi ani de la data intrării în vigoare a noului act normativ.
În unele județe, precum Constanța, au fost aduse alte firme în locul celor care câștigaseră licitațiile. Conform Regulamentului CE, nici nu ar fi trebuit să se acorde subvenții pe traseele comerciale, ci doar pe cele necomerciale, dar acum legea permite acordarea de subvenții pentru toți, situație despre care transportatorii au spus de la început că va fi folosită pentru ca ei să fie eliminați, iar pe piață să intre alte firme care să beneficieze de banii statului.
Suspiciuni de fraudă, la baza noii legi
În mod normal, dacă se ajungea la concluzia că nu sunt suficiente mașini pentru transportul de persoane, trebuia ca statul să scoată la licitație noi rute și noi intervale orare, dându-le dreptul mai ales actualilor operatori să participe. Dar s-a apelat la firme care să facă evaluarea și strategia, fără implicarea specialiștilor din Ministerul Transporturilor, în așa fel încât să nu poată fi contestate sau evaluate, deși în situații similare, în instanța de judecată se poate cere contraexpertiză.
Deși firmele de transport care au fost afectate au arătat de la început că, în acest context, oricine ajunge „la butoane” își poate elimina competitorii din piață, în mod legal, iar de aceste modificări legislative profită toți din conducerea consiliilor județene și locale, legea a rămas în vigoare, iar Consiliile Județene trebuie să se descurce acum, pentru a asigura transportul interjudețean.
Transportatorii de persoane din județul Constanța au fost pur și simplu eliminați de pe piață, cu ajutorul legislației modificate în 2020, dar și prin proceduri administrative.
Spre deosebire de Constanța, județele în care apar probleme de întrerupere a transportului rutier de persoane, din cauza neprelungirii la timp a licențelor, cum este cazul Argeșului, sunt lipsite chiar și de firme care să poată prelua rutele rămase neoperate. Sunt mai multe locuri din țară unde modificarea legislativă din 2020 a creat foarte multe probleme sociale, pentru că nici înainte nu prea erau firme care să-și mai dorească să participe la licitații, afacerea fiind neprofitabilă, chiar și cu subvențiile date de stat.