Pierderile anuale cauzate de stres sunt de miliarde de euro. Condițiile improprii de muncă și de viață ale lucrătorilor provoacă pagube globale, atât companiilor, cât și guvernelor. Tocmai de aceea s-au luat măsuri, în ultimii ani, pentru reducerea stresului, după ce s-a ajuns la concluzia că stă la baza declanșării foarte multor afecțiuni și, implicit, a scăderii productivității. Pe baza studiilor făcute de specialiști, la nivel mondial, s-au modificat foarte mult condițiile de lucru și s-au acordat facilități, nu doar ca bonusuri pentru fidelizarea angajaților, ci mai ales pentru menținerea acestora într-o stare de sănătate fizică și mintală cât mai bună, pentru a se reduce cât mai mult pagubele generate de starea de sănătate precară. Astfel s-au schimbat și politicile de HR.
Toate eforturile făcute de companiile și guvernele din întreaga lume, în ultimii zece ani, par a fi fost zadarnice, pentru reducerea stresului angajaților, în situația actuală, a pandemiei de COVID-19, când ne aflăm în situația de a ne apăra de contaminarea cu noul virus sacrificând toate celelalte principii de bază ale sănătății fizice și psihice. „Este recunoscut pe plan internațional faptul că stresul legat de muncă este una dintre provocările majore ale contemporaneității, cu care se confruntă sănătatea și siguranța în muncă. Se înțelege în mod obișnuit că nevoia de activități de prevenire a stresului este predominantă în toate țările europene și în toate tipurile de organizații”, explică Juliet Hassard, profesor la Birkbeck College, Londra.
Frica și măsurile restrictive
Stresul cauzat de frică și de măsurile restrictive din ultimele luni ar putea să anuleze tot ce s-a câștigat prin mari investiții pentru reducerea stresului angajaților, iar astfel va fi afectată grav productivitatea, dar mai ales creativitatea, deci, implicit, inovația din toate domeniile. „Riscurile psihosociale și stresul legat de muncă reprezintă una dintre principalele provocări cu care este necesar să ne ocupăm în domeniul sănătății și securității în muncă, deoarece au repercusiuni considerabile asupra sănătății persoanelor, dar și asupra companiilor și economiilor naționale. Aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni consideră că stresul este obișnuit la locul de muncă și aproape jumătate din toate zilele de muncă pierdute sunt cauzate de stres. Ca multe alte probleme de sănătate mintală, stresul este adesea înțeles greșit sau stigmatizat. Cu toate acestea, dacă le considerăm mai degrabă o problemă de afaceri, decât o defecțiune individuală, riscurile psihosociale și stresul pot fi la fel de gestionabile ca orice alt risc de sănătate și siguranță la locul de muncă”, spun specialiștii EU-OSHA (European Agency for Safety and Health at Work – Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă).
La originea problemelor sociale
Riscurile psihosociale derivă din modalități inadecvate de planificare, organizare și gestionare a muncii și dintr-un context de lucru mediocru social și pot avea consecințe psihologice, fizice și sociale negative, cum ar fi stresul, epuizarea sau depresia. Câteva exemple de condiții de muncă ce implică riscuri psihosociale sunt: sarcini excesive de muncă; cereri conflictuale și lipsă de claritate cu privire la roluri în echipă; implicarea slabă în procesele de luare a deciziilor, care afectează lucrătorii, precum și lipsa de influență asupra modului de desfășurare a muncii; gestionarea inadecvată a schimbărilor organizaționale, nesiguranța locului de muncă; o comunicare ineficientă, lipsa de sprijin din partea colegilor sau superiorilor; hărțuire psihologică și sexuală, violență de la terți. Pentru toate acestea s-au găsit soluții, în ultimii zece ani, iar politicile de Resurse Umane s-au schimbat, astfel încât să înlăture situațiile care generează stresul angajaților. „În ultimele decenii, pe piața forței de muncă au avut loc schimbări semnificative, strâns legate de modul de organizare și gestionare a muncii. Riscurile psihosociale au fost identificate printre principalele probleme”, explică Marlen Hupke, specialist al Institutului de Securitate și Sănătate în Muncă al asigurărilor germane de accidente sociale.
Condiții generatoare de boli
Noile probleme care afectează întreaga lume au readus în actualitate stresul, panica și depresia. „Noua normalitate” despre care se vorbește din luna martie, poate fi mai nocivă, pe termen mediu și lung, decât însuși virusul, dacă nu se vor rezolva problemele care generează stresul accentuat și degradarea stării generale de sănătate a lucrătorilor din toate domeniile de activitate. Un mediu psihosocial bun contribuie la stimularea îmbunătățirii performanței, a dezvoltării personale și a bunăstării fizice și mintale a lucrătorilor. Muncitorii suferă de stres atunci când cerințele sunt excesive și mai mari decât capacitatea lor de a le face față. Pe lângă problemele de sănătate mintală, lucrătorii sub stres prelungit pot dezvolta probleme grave de sănătate fizică, precum boli cardiovasculare sau tulburări musculo-scheletice. Pentru companii, efectele negative generate de stres sunt rentabilitatea generală scăzută, absentism crescut, eficiență scăzută la locul de muncă a oamenilor care se îmbolnăvesc, precum și o creștere a numărului de accidente și vătămare – constatate prin studiile din ultimii zece ani, în mediile cu stres foarte ridicat.
Absenteismul și ineficiența sunt principalele efecte ale stresului aferent muncii, contribuind și la creșterea numărului de pensionări anticipate. Astfel, costurile pentru companii și societate cresc, fiind evaluate în miliarde de euro anual.