Vizibilitate internațională excepțională. Retrospectiva Brâncuși, vizitată de peste 1 milion de persoane
Festivalul a cuprins peste 250 de evenimente din domeniile cinematografice, al artelor vizuale, al artelor spectacolului, al muzicii și dansului
Orașul Bruxelles a fost numit recent „epicentrul artei contemporane europene”, în Washington Post, și pe bună dreptate. Un număr impresionant de personalități din instituțiile europene au participat la evenimentele festivalului EUROPALIA România 2019 - ce a inclus a inclus peste 250 de evenimente culturale de anvergură în Benelux și Franța, Germania și Marea Britanie - apreciind creativitatea și bogăția culturală a artiștilor români. Domnul Andrzej Fafara, reprezentantul polonez al Ministerului Afacerilor Externe, a ținut să transmită personal un mesaj de apreciere pentru calitatea programului artistic EUROPALIA România și a mărturisit că este o încântare să audă în Polonia ecouri excepționale despre aceste evenimente care se desfășoară în Belgia. „Programele artistice sunt extrem de vizibile în Polonia. Felicitări Institutului Cultural Român și partenerului EUROPALIA pentru această vizibilitate internațională!”
Europalia România 2019 este rezultatul eforturilor unite ale Institutului Cultural Român, reprezentat de Doamna Liliana Țuroiu, Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe.
„BRÂNCUȘI. SUBLIMAREA FORMEI”
Evenimentul-far al festivalului EUROPALIA România, expozița „Brâncuși. Sublimarea formei” curatoriată de Doina Lemny, este prima expoziție de asemenea anvergură dedicată marelui sculptor român din ultimii 30 de ani.
Peste 25 de sculpturi semnate de Constantin Brâncuşi pot fi încă admirate în cadrul Festivalului EUROPALIA 2019. Întreaga colecţie expusă la BOZAR pe o suprafaţă de 1500 mp, cuprinde peste 250 de obiecte, fotografii, documente. „Brâncuşi s-a preocupat să găsească esenţa lucrurilor. De aceea am şi intitulat această expoziţie « Sublimarea formei », pentru că el ajunge la simplificare, până la sublimare”, a precizat curatoarea.
Expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei” este una dintre cele mai vizitate la Palatul Artelor BOZAR. Cifrele oficiale, furnizate de BOZAR, arată că sculpturile artistului român au atras la trei luni de la vernisaj mai mult de 85.000 de persoane, un număr record pentru o expoziţie dedicată unui artist român peste hotare. Mai mult, perioada vacanţei de iarnă a fost apogeul vizitelor la retrospectiva dedicată lui Constantin Brâncuşi: peste 1.000 de persoane pe zi în ultimele trei săptămâni ale anului 2019.
Datorită succesului mare la public, organizatorii au decis încă de la pragul de 50.000 de vizitatori ca expoziția să fie prelungită de la 12 ianuarie până la 2 februarie 2020.
DACIA FELIX ȘI ORIGINILE EUROPEI
Alte evenimente din cadrul EUROPALIA România de mare anvergură sunt expozițiile de obiecte istorice de la Tongeren și Liège. „Dacia Felix - trecutul glorios al României” de la Muzeul Gallo Roman din Tongeren reunește 298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană. Expoziția va putea fi vizitată până la 26 aprilie 2020.
Expoziția de la Muzeul Grand Curtius din Liège - „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos” va fi deschisă până la 26 aprilie 2020 și reuneşte peste 450 de piese arheologice preistorice de primă importanţă, descoperite pe teritoriul României. Este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară.
ARTISTUL CIPRIAN MUREȘAN LA S.M.A.K. - GENT
Expoziția artistului Ciprian Mureșan, în cadrul EUROPALIA România, se desfășoară la Muzeul Municipal de Artă Contemporană S.M.A.K.
Cu o operă bogată și complexă, ce explorează realitățile unei Românii fragile, în care istoria comunistă a lăsat urme atât la nivel individual cât și la nivel colectiv, Ciprian Mureșan punctează cu o atitudine critică – uneori subtilă, alteori directă – reflecții asupra unor noțiuni istorice, politice, economice. O temă importantă în creația sa este istoria artei – ca resursă culturală și de conectare cu prezentul și contemporaneitatea.
Ciprian Mureșan, absolvent al secției Sculptură de la Universitatea de Artă și Design din Cluj și coeditor al revistei VERSION, trăiește și lucrează la Cluj. Din 2005, este editor la revista IDEA- artă + societate. În 2009, a expus în Pavilionul României de la Bienala de la Veneția, iar în 2017 desenele sale au fost incluse în selecția curatoarei Christine Macel pentru Pavilionul Central de la ediția a 57-a, Bienala de la Veneția. Lucrările sale sunt prezentate în galerii și muzee dintre cele mai importante și prestigioase din toată lumea.
RETROSPECTIVA OPEREI ARTISTULUI ION GRIGORESCU
Opera lui Ion Grigorescu, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai neoavangardei, promovat de muzee de primă mână în plan internațional, precum Tate sau MoMA, este prezentată într-o amplă retrospectivă, „Cinema”, la Galeria Kiosk din Gent, Belgia, în perioada 30.11.2019 - 2.02.2020, în cadrul EUROPALIA România.
Ion Grigorescu (n.1945, București) este pictor, desenator și eseist român, contestatar al regimului comunist, critic al societății consumiste de azi, personalitate de prim rang a artei plastice românești și europene. Opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, gravură, pictură bisericească, icoane, fotografie și artă video. Ion Grigorescu publică texte teoretice, pagini de jurnal, studii de istoria fotografiei în revistele Arta, Secolul 20. Opera sa a rămas mult timp necunoscută, reputația sa traversând granițele României numai după 1990. Din 1967, Ion Grigorescu abordează teme precum sexualitatea, corpul uman, peisajul și mai ales omniprezența politicului. În timpul regimului comunist, artistul și-a desfășurat activitatea pe ascuns, autocenzurându-se.
Expoziţia „Cinema” reuneşte lucrări reprezentative pentru întreaga carieră a artistului, marcând principalele sale perioade de creație și tehnici de exprimare vizuală: pictură, desen, film, fotografie, comentate din perspectiva raportării sale la arta cinematografică, fiind inaugurată pe 29 noiembrie, la ora 19.00. Retrospectiva curatoriată de Magda Radu reunește 118 lucrări extraordinare ale artistului contemporan, fotografii și filme experimentale, opere reprezentative pentru practica sa nonconformistă din perioada socialistă.
LITERATURA ROMÂNĂ LA EUROPALIA
Pe parcursul a patru luni de festival au fost organizate dezbateri, mese rotunde, lansări de carte cu o tematică diversă precum: perspectiva narativă a istoriei comune europene, personalităţi ale secolului al XX-lea, interferențele cu celelalte arte, avangarda română văzută ca o parte esenţială a avangardei europene, romanul poliţist - gen literar şi metamorfozele acestuia, poezia română contemporană şi paradoxurile lumii de astăzi. Toate acestea sunt tot atâtea forme de dialog cu publicul belgian şi cu reprezentanții diasporei române.
Debutul programului literar a avut loc pe 8 octombrie 2019, la Teatrul din Liège, unde Linda Maria Baros şi Davide Napoli au susținut o lectură-performance, în cadrul vernisajului „101 Livres d’ardoises“. Expoziția a fost semnată de artista Wanda Mihuleac.
În continuarea programului literar, pe 6 noiembrie, La Hôtel de Ville Bruxelles, a avut loc o masă rotundă despre „Anecdota în contextul istoriei europene comune“ - o discuţie despre anecdotă în contextul istoriei europene comune, moderată de Jacques De Decker, secretar al Academiei Regale Belgiene, la care au fost prezenţi Adrian Cioroianu, Baudouin Decharneux, Matei Vișniec.
Teme de actualitate precum migraţia și multilingvismul au fost, pe 13 noiembrie, obiectul dezbaterii „Migraţie/Multilingvism“, la care au luat parte scriitorii Tatiana Ţîbuleac, Claudiu Florian şi moderatoarea Anne Bergman-Tahon. Evenimentul a fost organizat la House of European History, în colaborare cu The European Union Prize for Literature.
În cadrul EUROPALIA, în cadrul unei „Soirée polar”, pe 23 noiembrie, am aflat ce anume face romanul polițist atât de popular şi cum de a reuşit de multe ori să depăşească limitele stricte ale genului. George Arion, Alain Berenboom şi Liliana Lazar au răspuns unor întrebări puse în discuție de moderatoarea evenimentului, jurnalista Daniela Zeca-Buzura, în cadrul dezbaterii de la Biblioteca Sésame din Bruxelles.
„Nous sommes tous un peu dada”: afirmația lui Tristan Tzara a reiterat perenitatea paradoxală a avangardei. Astfel, a fost evocată, pe 30 noiembrie, alături de Mica Gherghescu, Michel Carassou, Petre Răileanu, Sebastian Reichmann şi moderatorul Philippe Dewolf, aventura avangardei române şi europene, la librăria Quartiers Latins din Bruxelles.
Evenimentul „De la force poétique. Cinq poètes roumaines” a cuprins o dezbatere dedicată poeziei la care au participat câteva dintre cele mai reprezentative poete contemporane: Angela Marinescu, Simona Popescu, Moni Stănilă, Floarea Ţuţuianu. Poemele lor, împreună cu cele ale Martei Petreu, au fost prezentate pe un ecran în traducere în limbile neerlandeză şi franceză.
De asemenea, unul dintre continuatorii cei mai valoroşi ai avangardei române, inovator al discursului poetic, Gherasim Luca, a fost omagiat la Université Catholique Louvain-la-Neuve, pe 5 decembrie, şi la Midis de la Poésie, pe 17 decembrie.
Scriitoarele Carmien Michels, Simona Popescu, Andreea Răsuceanu şi traducătoarea Cătălina Olşobanu au participat la o întâlnire literară la Biblioteca Munt Punt, pe 12 decembrie 2019. Ziaristul Terry Verbiest a avut, tot aici, pe 13 decembrie, o întâlnire cu publicul, unde a vorbit despre rezidenţa sa de la Timişoara.
Patru scriitori din generaţii diferite, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Mircea Cărtărescu, Cătălin Pavel, au dezbătut „30 ans après”, la BOZAR, pe 18 decembrie, o temă esențială a istoriei recente – căderea comunismului. La evenimentul moderat de Peter Vermeersch s-au evocat mărturisiri inedite despre prima revoluţie transmisă în direct şi despre urmările acesteia.
Scriitorii Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu şi Cătălin Pavel au făcut pe 19 decembrie o vizită ghidată la Muzeul de Istorie Europeană. Publicul a fost condus de fiecare participant spre colecţiile muzeului de unde fiecare scriitor invitat a ales un obiect pe care l-a prezentat vizitatorilor. De asemenea, în cadrul EUROPALIA, Mircea Cărtărescu, cel mai tradus scriitor român, a avut întâlniri, pe 19 decembrie, cu publicul belgian la Huis van Teirlinck şi cu studenţi de la Université Libre de Bruxelles.
Pe 10 ianuarie 2020, la Maison des Auteurs, a avut loc evenimentul „Free the world! Together in Romania, Together in Europe!”, iniţiat de PEN Club România prin scriitoarea Magda Cârneci, în colaborare cu PEN Club Belgia.
Gigi Căciuleanu, o personalitate a coregrafiei mondiale, a devenit personajul unui album remarcabil, „GIGI CACIULEANU – L'Hommedanse“, realizat de teatrologul Ludmila Patlanjoglu și publicat de editura ICR. Albumul va fi lansat, pe 22 ianuarie 2020, la Maison Béjart, alături de Michel Robert, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu.
Jan H. Mysjkin, un reputat traducător din limba română în limba neerlandeză, va prezenta, pe 30 și 31 ianuarie 2020, poezia română contemporană, la Antwerp şi Bruxelles, alături de Irina Nechit, Doina Ioanid, Cosmin Perţa şi Teodor Dună.
Tot în cadrul programul de literatură al festivalului Europalia un rol important îl o au şi rezidenţele organizate la Timişoara, Bruxelles şi Amay – Liège. Este vorba despre întâlnirile cu poeta şi romanciera Carmien Michels şi jurnalistul Terry Verbiest la Timişoara, cu sprijinul Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană 2021, și cu Simona Popescu la Maison de la Poésie d’Amay – Liège. Linda Maria Baros şi
Cătălin Pavel vor fi prezenți la festivalul Passa Porta. De asemenea, scriitorii Simona Popescu şi Mircea Dinescu vor avea întâlniri cu studenţi ai Université Libre de Bruxelles.
„Poezie & Bucătărie & Mircea Dinescu” este evenimentul care încheie programul de literatură şi Festivalul EUROPALIA România, pe 1 februarie 2020. Poetul Mircea Dinescu va susține o lectură la Huis van Teirlinck, alături de romanciera Mira Feticu, urmată de un regal, de data aceasta culinar, unde invitații se vor bucura de bucate pregătite după reţete româneşti tradiţionale.
„VIDEOGRAMELE UNEI NAŢIUNI”
Regizorii Adina Pintilie, Andrei Ujică, Bogdan Olteanu, și Florin Mihăilescu, excepțional director de imagine al unor regizori români deja clasici, precum Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Dan Pița și Alexandru Tatos, dau consistență programului de cinematografie al EUROPALIA, prin proiecții și masterclasses în care vorbesc despre cinema-ul românesc de ieri și de azi. Centrul programului de cinematografie al Festivalului EUROPALIA este conceptul „Videogramele unei naţiuni”, o retrospectivă a filmului românesc din ultimii 100 de ani, incluzând filme de aventură, experimentale, comedii, drame și bijuterii de arhivă.
La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Institutul Cultural Român propune în acest festival o selecție de filme ce evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Programul de cinema, desfășurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 - ianuarie 2020, în Belgia și Olanda, include atât filme canonice, precum Reconstituirea (1967), regia Lucian Pintilie, Nunta de piatră (1973), regia Dan Pița și Mircea Veroiu, Secvențe (1982), regia Alexandru Tatos, Asfalt tango (1996), regia Nae Caranfil, Aferim! (2015), regia Radu Jude, cât și pelicule mai puțin cunoscute, precum Erupția (1957), regia Liviu Ciulei, Zodia Fecioarei (1966), regia Manole Marcus, Filip cel Bun (1975), regia Dan Pița sau Stop-cadru la masă (1982), regia Ada Pistiner. Publicul va putea viziona și filme care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în narațiune, precum Nu vreau să mă însor (1960), regia Manole Marcus sau Un surâs în plină vară (1963), regia Geo Saizescu.
Artele spectacolului reprezintă de asemenea un program vast. Marele regizor Silviu Purcărete a fost prezent în cadrul EUROPALIA cu piesa „The Scarlet Princess”, pusă în scenă de Teatrul Radu Stanca din Sibiu, o capodoperă ce va deschide Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020. „The Scarlet Princess” este un spectacol ce combină tradiția japoneză a teatrului kabuki cu modernitatea europeană. Povestea a fost scrisă de Tsuruya Nanboku, un mare dramaturg japonez de secol 19, iar Silviu Purcărete adaptează prezentului codurile teatrului kabuki folosind toate resursele de umor și de ironie pentru a aduce în contemporaneitate această piesă clasică. Spectacolul s-a bucurat de un public de elită din rândul oficialilor instituțiilor cu sediul în Bruxelles.
Matei Vișniec, Carmen Lidia Vidu, Mădălina Dan, Ioana Păun, iată alte câteva nume ce au îmbogățit programul artelor spectacolului din cadrul Festivalului EUROPALIA.
În ROMANIAN DIARY/JURNAL ROMÂNESC. CONSTANȚA, șase actrițe își urmăresc propria comunitate într-un spectacol magnific personal, regizat de Carmen Lidia Vidu. Ele își pun întrebări de tipul: „Ce influență are asupra noastră mediul urban? “ sau „Cum influențăm comunitatea din care facem parte?“ Rezultatul este o lectură documentară care ia forma unui teatru multimedia care include video, tehnici dramatice atipice și alegeri muzicale puternice.
Perfomance-ul „The Birth of Violence”, regizat de Ioana Păun, a avut premiera internațională în cadrul Festivalului EUROPALIA România, pe 22 noiembrie 2019, la Teatrul Le Phénix Scène Nationale, Valenciennes, Franța. Pentru acest proiect au lucrat artiști din România, Franța și Belgia timp de peste un an, fiecare dintre autori chestionându-și propria poziție cu privire la radicalism și violență. Echipa a lucrat cu zeci de cetățeni din România pentru a înțelege mai bine cum este inhibată și când este legitimată social violența. Spectacolul combină, în timp real, secvențe din filme documentare, din reprezentarea violenței în cultura pop și în „live art”, alături de elemente de psihoterapie și de imagini de arhivă despre atentate recent comise în instituții de cultură.
MUZICA ȘI DIPLOMAȚIA CULTURALĂ
Programul muzical s-a bucurat de prezența Angelei Gheorghiu, celebra soprană, a dirijorului Cristian Măcelaru, cel mai tânăr director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, violoncelistul Valentin Răduțiu, pianiștii Alexandra Dăriescu și Daniel Petrică Ciobanu, jazzistul Lucian Ban, cel care a transformat opera Oedip a lui George Enescu într-o capodoperă jazz. O contribuție importantă în EUROPALIA au avut și muzicieni mai tineri precum Ada Milea, cea care a creat, alături de cvartetul Bălănescu, o operă modernă și plină de umor, Bogdan Orbita, Alexander Arpegio, vocalista Maria Răducanu, orchestrele Fanfara Ciocârlia și Taraf de Impex, deja cunoscute la nivel internațional, făcând din muzica balcanică un fenomen electrizant, ansambul Anton Pann, care interpretează muzică veche românească.
PREZENȚE MUZICALE EXCEPȚIONALE LA EUROPALIA ROMÂNIA
În cadrul EUROPALIA, Alex Simu Quintet a prezentat „Suita nr. 2 pentru orchestră în Do major, op.20”, de George Enescu, în cadrul turneului Alex Simu’s Echoes of Enescu, o veritabilă invitaţie la (re)descoperirea acestor capodopere uitate. Această deconstrucţie modernistă a sedus atât amatorii de jazz, cât şi pe cei de muzică clasică. Cele şase concerte susţinute în turneu de Alex Simu Quintet au avut loc în Franţa, Belgia, Olanda şi Anglia.
Folosind tehnici din limbajul jazz-ului de cameră, din muzica microtonală, din muzica improvizată şi limbajul orchestraţiei de jazz modern, alături de tehnici din muzica asiatică (ce se regăsesc de altfel în opera enesciană), clarinetistul Alex Simu reorchestrează opera legendarului compozitor român George Enescu într-o simbioză interesantă a jazz-ului cu muzica clasică.
Artista româncă Maria Răducanu a susținut alături de Niko Meinhold (Germania) - pian, Krister Jonsson (Suedia) - chitară, Chris Dahlgren (SUA) - contrabas și Michael Griener (Germania) - percuţie, trei concerte, în cadrul Festivalului EUROPALIA România. Maria Răducanu International Quintet a interpretat în principal piese din folclorul tradiţional românesc şi romanţe interbelice, piese fado, tango, litanii ruseşti, într-o manieră originală, cu elemente de jazz, improvizaţie şi sound contemporan.
Pianista Alexandra Dăriescu a fost prezentă cu spectacolul multimedia „The Nutcracker and I” la CAPE-Centre des Arts Pluriels Ettelbruck, Luxemburg. Spectacolul, un proiect inovativ și interactiv, care are o durată de 50 de minute, include pian solo, dans cu o balerină și animație digitală. Pe scenă s-a aflat un pian de concert, la care a cântat Alexandra Dăriescum şi o balerină în spatele unui ecran transparent. Animații digitale au fost proiectate pe acest ecran, aducând povestea la viață, printr-un concept expresiv semnat de Yeast Culture. Publicul a devenit parte din povestea Spărgătorului de nuci.
Muzicianul Daniel Ciobanu a avut recitaluri la Londra, în Saint James' Church Paddington, și la Haga, în Nieuwe Kerk. Născut în Piatra-Neamț, pianistul, care trăiește acum în Belin, este absolvent al Conservatorului Regal din Scoția şi laureat al mai multor concursuri prestigioase. „Sunt încântat de recitalurile susținute în EUROPALIA. Sunt bucuros că am devenit un ambasador al tinerei generații de artiști români, care reprezintă România peste hotare”, a spus Daniel Ciobanu.
Recitalul de violoncel al tânărului muzician Valentin Răduţiu, acompaniat de cunoscutul pianist suedez Per Rundberg, a avut loc pe 27 octombrie 2019, la Palatul BOZAR. Apreciat în presa internațională pentru „tonul masculin strălucitor, distinctiv și interesant“ și considerat drept „unul dintre cei mai buni violoncelişti ai timpul nostru“, potrivit publicației „Süddeutsche Zeitung”, artistul român este primul violoncelist care a înregistrat, alături de pianistul Per Rundberg, integrala Sonatelor pentru Pian și Violoncel de George Enescu.
Proiectul „Oedipe Redux“ - o „re-imaginare“ contemporană, în cheie de jazz, a capodoperei enesciene, realizat de artistul român Lucian Ban şi de violistul american Mat Maneri, a fost intepretat în cadrul Festivalului Internațional de Arte EUROPALIA, într-un turneu de cinci concerte în Belgia, Franța, Olanda, în perioada 19-29 noiembrie 2019.
„Oedip“, singura operă compusă de George Enescu, a fost reinterpretată radical de Mat Maneri, violist nominalizat la Premiile Grammy, și de Lucian Ban, celebru pianist român de jazz, alături de alți șase muzicieni de marcă ai genului: clarinetistul francez Louis Sclavis, interpretul conceptualist de origine austriacă Theo Bleckmann (voce), interpreta şi compozitoarea americană de origine taiwaneză Jen Shyu, reputatul contrabasist şi compozitor John Hebert, co-autor împreună cu Lucian Ban al proiectului „Enesco Re-Imagined“, americanii Tom Rainey (percuție) și Ralph Alessi (trompetă).
Festivalul EUROPALIA ROMÂNIA, coordonat de ICR, apreciat de Ziua Culturii Naționale
Președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul României, Ludovic Orban, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, președintele interimar al ICR, Mirel Taloș, vicepreședintele ICR, Krizbai Béla Dan au fost prezenți, alături de numeroase alte personalități culturale, politice și diplomatice, la concertul de gală susținut pe 15 ianuarie, la Ateneul Român. Evenimentul a fost organizat cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, sub patronajul Ministerului Culturii.
Festivalul EUROPALIA, coordonat de pe 1 octombrie 2019 de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia, a fost un proiect remarcat în discursurile oficialităților.
„2019 a fost, printre altele, anul Sezonului Cultural România - Franța, al proiectului Europalia, al Festivalului Internațional George Enescu. Îi aplaud pe cei care au dat strălucire, în fața publicului din țară și de peste hotare, expresiilor diversității culturii românești“, a declarat președintele Klaus Iohannis.
De asemenea, prim-ministrul Ludovic Orban a mulțumit, în discursul său, artiștilor, literaților, curatorilor, muzeografilor români care, încă din toamna anului trecut, prezintă cultura românească publicului european la EUROPALIA. „După Sezonul Franco-Român de la Paris, în care frumoasele broderii liturgice și sacerdotale de tradiție bizantină au putut fi admirate în cel mai celebru muzeu al lumii, la Luvru, arheologii, muzeografii români au prezentat începând din toamna trecută în fața publicului de la EUROPALIA o față încă și mai veche, pre-romană, a patrimoniului nostru cultural: arta preistorică. Fără a fi naționaliști sau excesiv de orgolioși, putem să fim cu toții recunoscători acestor specialiști ai culturii care au arătat lumii întregi că unele dintre cele mai vechi și mai inventive culturi ale neoliticului și epocii metalelor au debutat în spațiul nostru și au schimbat fața vechii Europe“, a apreciat Ludovic Orban.
„Frumusețea culturii istorice românești, originală și europeană deopotrivă, străbate și din armoniile muzicii voievodului Dimitrie Cantemir, care s-au putut și ele auzi în cadrul marelui festival în Belgia și în Franța, o ocazie nu doar de a gusta frumusețea acestei muzici, dar și de-a omagia personalitatea unui cărturar rafinat, un orientalist erudit care, înainte de orice, a fost un om de cultură și un savant european, recunoscut ca atare de contemporanii săi“, a subliniat premierul.
Alocuțiunile au punctat importanța Zilei Culturii Naționale și spiritul creator pentru românii de pretutindeni. Discursurile au avut loc după ceremonia de omagiere a 170 de ani de la nașterea poetului de geniu, Mihai Eminescu, prin depunerea de coroane de flori la statuia acestuia din fața Ateneului Român. Evenimentul s-a bucurat de prezența unui public numeros, iar printre cei peste 700 de invitați s-au numărat personalități marcante ale culturii românești, fostul președinte al României, E.S. Emil Constantinescu, membri ai corpului diplomatic, dar și actuali și foști miniștri ai aparatului guvernamental.
Între invitați s-au remarcat și personalități precum sopranele Mariana Nicolesco și Felicia Filip sau criticul de artă Radu Varia, Președintele UCINE, regizorul Laurențiu Damian...
Programul concertului susţinut la Ateneul Român, pe 15 ianuarie 2020, de Orchestra Română de Tineret, dirijată de Gabriel Bebeşelea, a cuprins Rogalski - Trei dansuri româneşti, Bela Bartok - Dansuri româneşti, Balada de Ciprian Porumbescu, cu Alexandru Tomescu - vioară, Dans ţărănesc de Constantin Dimitrescu, cu Ştefan Cazacu - violoncel, Sabin Păutza - Dans maramureşean, Eugen Doga – Vals, Rapsodia I de Enescu. Concertul a fost transmis în direct de TVR1 şi Radio România Cultural.
Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în Franța, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 - februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociația EUROPALIA International, organizatorul tradițional al manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.