„Moldova se conturează ca fiind cea mai mare pepinieră de viitori angajaţi ai României, câteva judeţe din această regiune ieşind în evidenţă prin „populaţii“ de Gen Z, tineri cu vârste de 10-24 de ani, mult peste alte regiuni ale României. (...) În ciuda acestui avantaj al tinereţii, Moldova continuă să fie cea mai săracă regiune din România, lipsa investiţiilor fiind explicată mai ales prin lipsa infrastructurii”, se arată şi într-o analiză publicată recent de Ziarul Financiar, care calculează “unde sunt concentrate cele mai mari comunităţi de tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 24 de ani”.
Vaslui, Botoşani, Suceava şi Bacău sunt județele în care aproape 20% din populaţie se înscriu în intervalul 10-24 de ani. Mai departe, la nivel naţional, cele mai tinere judeţe din România sunt Iaşi, cu o medie de vârstă de 39 de ani, Ilfov, cu o medie de vârstă de 39,7 ani, Suceava, cu 40 de ani şi Vaslui, cu o medie de vârstă de 40,7 ani. Judeţele din România cu cea mai mare medie de vârstă sunt Brăila, cu o medie de vârstă de 45 de ani, Vâlcea, cu 46,5 ani şi Teleorman, cu 46,9 ani.
Eurostat: „Copiii care cresc în sărăcie sau în condiţii de excluziune socială întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte rezultatele şcolare”
Chiar dacă Moldova este zona cu cei mai mulți tineri rămâne însă regiunea cea mai săracă din România. În Moldova şi în nord-estul ţării, cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, plătiţi însă de multe ori cu minimul pe economie.
Potrivit Ziarului de Iași, Regiunea de Nord-Est are doar 63 de facultăți (grupate în doar patru din şase judeţe), pe când în Nord-Vest se găsesc 89 de instituții. Vaslui şi Botoşani nu au nicio facultate.
Şi tot statisticile, de această dată cele europene, publicate de Eurostat, atrăgeau atenţia în luna octombrie că dintre statele membre ale UE în 2021, România este ţara în care au fost înregistrate cele mai mari procente de copii expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială (41,5%).
“Copiii care cresc în sărăcie sau în condiţii de excluziune socială întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte rezultatele şcolare, sănătatea şi realizarea întregului lor potenţial mai târziu în viaţă. De asemenea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a deveni şomeri, săraci şi excluşi social la vârsta adultă”, se arată în comunicatul Eurostat.
Românii din Generația Z sunt îngrijorați de creșterea costului cu traiul zilnic
Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (51% dintre Millennials și 32% dintre cei din Generația Z). Cu toate acestea, tinerii români spun că își pot susține fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials și 57% din Generația Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%). Reprezentanții Generației Z din România sunt optimiști și cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46% dintre Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41% în ambele cazuri, potrivit studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022, realizat în 46 de țări din întreaga lume, inclusiv România..
Pe de altă parte, proporția românilor care sunt stresați în cea mai mare parte a timpului s-a redus față de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials, la 34%, și cu trei puncte procentuale, la 48%, pentru Generația Z.
Motivele care stau la baza alegerii angajatorului diferă de la o generație la alta. Pentru Millennials, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională și viața personală (44%) și oportunitățile de dezvoltare (37%), iar cei din Generația Z sunt mai interesați de salariu și alte beneficii financiare (31%) și de flexibilitatea programului de lucru (28%).
În prezent, românii Millennials lucrează preponderent la birou (66%), în timp ce 24% activează în sistem hibrid și doar 6% la distanță, iar 47% dintre cei din Generația Z își desfășoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou și 22% la distanță. Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) și doar 22% de la birou, iar cei din Generația Z – 67% hibrid și 12% la birou.