Adevărata inovație stipulată în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), elaborat de blocul comunitar european, este următoarea: noua normă obligă toate platformele să ia măsuri de „moderare a conținutului” nu numai împotriva conținutului ilegal, ci și împotriva celui aparent dăunător, cum ar fi „dezinformarea”.
În perioada acoperită de cel mai recent „Raport de transparență” al X către UE pe tema eforturilor sale de „moderare a conținutului”, aproape 90% din astfel de cereri de informații privind furnizorii de „discursuri aparent ilegale sau dăunătoare” au venit dintr-o singură țară: Germania.
Ploaie de rapoarte
X ia măsuri, de asemenea, contra postărilor sau conturilor ce conțin „discursuri ilegale sau dăunătoare”, care îi sunt raportate de către statele membre ale UE sau de către Comisia Europeană. O astfel de acțiune poate implica ștergerea sau geoblocarea conținutului.
După cum reiese clar din „opțiunile de punere în aplicare” menționate în raportul întocmit de X, aceste măsuri pot implica, însă, și diverse forme de „filtrare a vizibilității” sau de „restricționare a angajamentului”, „în conformitate cu filosofia noastră de punere în aplicare a libertății de exprimare, nu de atingere”, după cum se menționează în document.
Și în acest caz Germania se află în fruntea clasamentului, depunând 42% din toate denunțurile către X privind „discursul ilegal sau dăunător” și aproape 50% din reclamațiile statelor membre.
Potrivit datelor prezentate de X, Germania a prezentat de aproape două ori mai multe rapoarte decât oricare alt stat membru - Franța clasându-se la mare distanță pe al doilea loc - și de peste zece ori mai multe rapoarte decât Italia. Comisia Europeană a înaintat aproximativ 15% din rapoarte.
De asemenea, Germania a prezentat de departe cele mai multe rapoarte privind conținutul care implică „efecte negative asupra discursului civic sau asupra alegerilor”, o altă categorie de discurs care, în mod evident, nu este „ilegală” în sine, dar care este considerată suficient de „dăunătoare”, în cadrul normelor DSA, pentru a necesita eliminarea.
Altfel spus, deși conținutul nu este ilegal în sine, ar fi „ilegal” ca platformele să nu îl suprime în temeiul DSA. Potrivit unor experți juridici de peste Ocean, această ambiguitate se află chiar în centrul „regimului de cenzură” al DSA.
Germania a prezentat mai mult de jumătate din toate rapoarte conținute în această categorie și peste 60% din rapoartele statelor membre.
Nu în ultimul rând, documentul întocmit de X remarcă faptul că majoritatea covârșitoare a acestor rapoarte și a „acțiunilor de punere în aplicare” aferente implică, fără îndoială, conținut în limba engleză.
Acest lucru poate fi dedus din faptul că aproape 90% din „echipa X de moderare a conținutului” este formată din vorbitori de limbă engleză. De altfel, „limba principală” a 1. 535 din cei 1. 726 de membri ai echipei este engleza.
Criticii DSA se întreabă de ce ar trebui să i se acorde Germaniei sau UE vreo jurisdicție asupra discursului în limba engleză. Ei susțin că germanii nu sunt, de regulă, vorbitori nativi de limba engleză și doar 1,5% din populația totală a UE are engleza ca limbă maternă.
De altfel, din „Raportul de transparență” întocmit de X reies două lucruri clare. Unul este acela că „platforma de liberă exprimare” a lui Elon Musk nu mai este așa cum se recomandă doctrinar, alocând, de fapt, resurse enorme, atât în materie de cenzori umani „instruiți”, cât și de programare, pentru a se conforma regimului de cenzură impus de UE.
În al doilea rând, Germania este campioana incontestabilă a cenzurii online din UE.
Lupta pe libertatea de exprimare
Au existat 226.350 de „acțiuni de punere în aplicare” derulate de X ca răspuns la rapoartele statelor membre UE sau ale Comisiei Europene, în perioada de raportare, care acoperă mai mult de trei luni. Și asta fără a lua în calcul „măsurile de executare”, luate în mod proactiv de către X, în conformitate cu propriile condiții de funcționare și normele compatibile cu DSA.
Potrivit agenției Bloomberg, oficialii de la Bruxelles se gândesc acum să ia în vizor și veniturile altor companii ale lui Elon Musk, proprietarul platformei X, în calcularea unei potențiale amenzi împotriva acestuia.
Acest lucru este interpretat, pe scară largă, ca o nouă escaladare în lupta uriașă pentru libertatea de exprimare dintre Musk și blocul comunitar european.
Cazul UE contra X, așa cum se prezintă acum, nu are nimic de-a face cu insuficienta „moderare a conținutului” - sau, cu alte cuvinte, cu cenzura - ci se referă doar la alte aspecte, mai obscure, ale DSA, mai susțin criticii legislației europene.
Interesant este faptul că procedurile inițiale deschise împotriva X implicau, într-adevăr, „moderarea conținutului” și ar fi putut avea chiar un impact pozitiv asupra libertății de exprimare.
Asta, deoarece platforma X era aparent investigată nu pentru că nu a reușit să elimine sau să suprime conținutul utilizatorului, ci, mai degrabă, pentru că nu a informat utilizatorii cu privire la astfel de „decizii de moderare a conținutului”. Acest aspect a fost eliminat însă, ulterior, din ancheta europeană.
Potrivit acelorași critici, nicio platformă online nu poate să rămână pe piața UE și să fie o „platformă de liberă exprimare”. DSA face acest lucru imposibil.