ONG-ul de mediu a găsit mai multe situații de nerespectare a obligațiilor procedurale în implementarea de către statul român a acestui proiect de importanță strategică, iar Tribunalul București ar putea suspenda acordul de mediu pentru Neptun Deep. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a dat doar câteva declarații, din seria „vom face totul”, dar nu a găsit o soluție concretă la atacurile din partea Greenpeace. Dacă se va bloca proiectul, pe baza nerespectării procedurilor, vinovați sunt doar cei care au făcut posibil atacul, pentru că instituțiile statului știau că urmează un astfel de demers și ar fi trebuit să se asigure că se respectă toți pașii prevăzuți de lege.
Momentul de glorie al ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a fost anulat, în trei zile, de intervenția în forță a ONG-ului Greenpeace România, care poate bloca cel mai important proiect al Guvernului, doar pe baze procedurale. Dacă pe 6 septembrie aflam de la ministrul Energiei că România va ajunge „producătorul de energie numărul unu din UE”, luni seară, Greenpeace România a anunțat că a cerut Tribunalului București să suspende Acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep, pentru că „ridică preocupări serioase legate de protecţia mediului, schimbările climatice şi respectarea legislaţiei”.
ONG-ul a acuzat Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a emis documentul fără a respecta complet procedurile necesare și a înaintat instanțelor de judecată cererea de suspendare a Acordului de mediu nr. 14/28.06.2024 pentru proiectul strategic de securitate energetică al țării noastre.
Nerespectarea procedurilor prevăzute de lege poate duce la o decizie a instanței de blocare a proiectului, dacă se constată simplu, pe baza documentelor, că Agenția de Protecție a Mediului Constanța a eliberat acordul de mediu cu încălcarea dispozițiilor legale, ignorând procedurile asociate.
Lupta statului cu ONG-urile este veche
Dar, în acest caz, vina aparține doar instituțiilor statului, pentru că SRI s-a confruntat de mai multe ori cu astfel de inițiative venite din partea ONG-urilor de mediu, inclusiv a Greenpeace România. Deși cele mai multe astfel de informații nu ajung la publicul larg, fiind clasificate, o dovadă care poate fi consultată de public există în teza de doctorat a fostului secretar general al SRI, generalul Dumitru Dumbravă, care a expus, în cercetare, câteva cazuri concrete de atacuri asupra României. Teza de doctorat a lui Dumbravă a fost anulată, pe motiv de plagiat, dar a putut fi citită, până la decizia instanței, în Biblioteca Națională. Textul încă există, în arhiva Academiei Naționale de Informații și poate fi consultat.
Astfel, având în vedere faptul că se știa că ar putea urma oricând o astfel de inițiativă de blocare a proiectului de importanță strategică pentru România și chiar pentru Europa, singurii care pot fi acuzați sunt cei care nu au respectat procedurile prevăzute de lege, oferind motive pentru atacarea Acordului de mediu în instanță, cu șanse mari de izbândă pentru ONG.
Ministrul nu vine cu soluții concrete
Și Ministrul Sebastian Burduja știa că poate avea loc oricând un astfel de atac, iar faptul că nu era străin de aceste practici reiese chiar din declarațiile pe care le-a dat imediat după anunțul făcut de Greenpeace: „Mereu voi spune adevărul, chiar dacă asta deranjează. Vorbeam zilele trecute că există un efort sistematic de blocare a proiectelor energetice româneşti. Iată că astăzi un ONG a cerut în instanţă suspendarea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep. Vorbim despre un proiect strategic, printre cele mai importante investiţii pentru ţară. Pentru că, din 2027, Neptun Deep va dubla producţia internă de gaz, asigurând nu doar independenţa energetică a României (consumul îl acoperim şi astăzi, din producţia sondelor de pe uscat şi din Marea Neagră, la mică adâncime), ci şi securitatea întregii regiuni. Pe scurt, Neptun Deep înseamnă şansa unică de a reduce dependenţa europeană faţă de gazul rusesc”, a scris Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Dar declarațiile de bune intenții pentru securitatea energetică a României nu sunt suficiente, pentru a implementa un astfel de proiect. Era nevoie mai ales de respectarea cu strictețe maximă a tuturor procedurilor, astfel încât proiectul să nu se poată ataca în instanță.
Așa cum în multe acte normative se lasă „portițe” de legalitate, pentru cei care știu cum pot interpreta textul legislativ în favoarea lor, ocolind unele prevederi, în cazul implementării unui proiect se pot crea breșe atacabile în instanță, care pot duce la blocarea oricărei inițiative - așa cum este cazul actual al Neptun Deep.
Se cere anularea Acordului de mediu
Greenpeace România a invocat, printre altele, că nu s-a respectat procedura transfrontalieră, pentru că lipsește parcurgerea acesteia dintr-o dublă perspectivă care ar fi trebuit să ia în considerare impactul asupra biodiversității și a corpurilor de apă. De asemenea, lipsește o consultare publică efectivă și nu au fost publicate suficiente studii sau informații relevante care să conțină testele de ecotoxicitate și rapoartele de diagnostic arheologic necesare pentru obținerea Acordului de mediu.
Greenpeace mai arată că lipsește o evaluare a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare și nu a fost evaluat corespunzător nici impactul asupra biodiversității marine.
Pe lângă viciile de procedură, ONG-ul subliniază faptul că evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente și bazate pe date învechite, iar afirmația că „amprenta de carbon a proiectului este zero” este falsă și a indus în eroare autoritățile și publicul, influențând negativ modul în care reprezentanții APM au deliberat avizarea proiectului.
„În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO2 pe durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2”, au transmis reprezentanții Greenpeace România. ONG-ul susține că acest proiect va alimenta și mai mult criza climatică actuală și că amenință biodiversitatea marină, punând în pericol sănătatea publică.
Declarațiile politice nu sunt luate în considerare de instanță
Toate acestea ar fi trebuit să fie extrem de bine documentate și respectate de către echipa care a lucrat la proiect, știindu-se de la început care este riscul unui atac în instanță din partea ONG-urilor de mediu. Declarația tardivă a ministrului Burduja care spune că „securitatea energetică a românilor nu este negociabilă” nu poate fi invocată în fața instanței, în contextul actual. Rămâne doar o declarație politică, fără a avea o valoare reală, în economia cazului. Până acum, Guvernul nu a venit cu vreo soluție concretă, pentru această situație.
Sebastian Burduja mizează în continuare pe faptul că proiectul Neptun Deep este de maximă importanță și ar urma să dubleze producția internă de gaz, începând din 2027, ceea ce instanța de judecată nici nu poate lua în considerare, atunci când evaluează acuzațiile aduse de Greenpeace, pentru că nu sunt argumente suficiente, din punct de vedere juridic, pentru a respinge acțiunea ONG-ului.
Ministerele au o slabă colaborare
În privința afirmațiilor ministrului Burduja legate de „efortul sistematic de blocare a proiectelor energetice românești”, acesta s-a referit inclusiv la acțiunile în instanță împotriva hidrocentralelor, dar și din acest punct de vedere sunt multe aspecte nediscutate suficient. Ministrul a declarat că în România există cel puțin 11 hidrocentrale aflate într-un stadiu avansat de execuție, unele fiind finalizate în proporție de peste 90%, cum ar fi Bumbești-Livezeni, Cornetu-Avrig și Răstolița, iar statul român a investit deja miliarde de euro în aceste proiecte, mai ales înainte de 1989, însă și aceste proiecte sunt blocate de contestații constante în instanță, „susținute de avocați de top și resurse mari” ale ONG-urilor de mediu.
Pe de altă parte, nu toate acuzațiile venite din partea ONG-urilor de mediu sunt nefondate, iar Ministerul Energiei ar fi trebuit să colaboreze mai bine cu Ministerul Mediului și cu autoritățile din subordine, precum Autoritatea Națională Apele Române.
Dezastrul ecologic se vede cu ochiul liber
ONG-urile de mediu au tras mai multe semnale de alarmă, în ultimii 7 ani, în legătură cu situația cursurilor de apă, iar rezultatul construirii de hidrocentrale și microhidrocentrale se vede deja în situația critică în care a ajuns o mare parte din suprafața României, în ultimii doi ani de secetă - așa cum au anticipat ONG-urile, adică mai ales din cauza captării cursurilor de apă care seacă albiile a sute de pâraie și a zeci de râuri din toată țara, în special după ce apa este deviată prin conducte, pe zeci de kilometri, ceea ce face imposibilă evaporarea și formarea norilor. Se distruge astfel circuitul apei în natură - ceea ce ANAR nu a explicat niciodată.
În urma unei solicitări pe care am făcut-o, anul trecut, Autorității Naționale Apele Române, pentru a primi o situație la zi a captării cursurilor de apă din zonele montane și subcarpatice - care par a fi scăpate de sub control -, răspunsul a fost că nu se poate realiza o astfel de analiză în teren, pentru că necesită deplasarea unui număr mare de specialiști, în zone foarte greu accesibile, iar costurile ar fi mult prea mari, deci nejustificate pentru a răspunde unei astfel de solicitări venite din partea presei. De fapt, exact o astfel de expertiză ar fi trebuit să stea la baza implementării proiectelor, pentru a nu provoca un dezastru ecologic real.