Jurnalul.ro Editoriale Implicațiile Brexit asupra serviciilor financiare

Implicațiile Brexit asupra serviciilor financiare

de Daniel Apostol    |   

Lanțurile financiare europene se modifică parțial odată ce Londra și Bruxelles și-au pus semnătura pe “Acordul de comerț și cooperare UE-Regatul Unit” (TCA, 24 decembrie 2020). Începând cu 1 ianuarie 2021, firmele de servicii financiare din Marea Britanie nu mai au voie să-și ofere serviciile în piața unică europeană doar pe baza pașaportului european. Accesul furnizorilor britanici pe piața UE a serviciilor financiare se va face doar cu respectarea obligațiilor legale locale privind accesul pe piață și cu respectarea reglementărilor de autorizare și supraveghere. Deocamdată, TCA nu permite accesul larg la piață în cadrul unor concepte precum echivalența generală sau „alinierea reciprocă”, deși Londra și Bruxelles vor totuși să stabilească determinări de echivalență pentru sectorul financiar. Totodată, TCA nu prevede nici o clauză a „națiunii celei mai favorizate” în domeniul serviciilor financiare care să permită UE și Regatului Unit să pretindă orice tratament mai favorabil acordat de Regatul Unit sau respectiv de UE în viitoarele lor acorduri privind tranzacțiile financiare.

         Implicațiile acordului asupra serviciilor financiare sunt adesea comparate cu efectele unui “hard-Brexit” (Brexit fără acord), dar unii analiști susțin că, deși efectele imediate ale Brexit pot fi severe (de exemplu, mai severe decât pentru sectorul comerțului), implicațiile pe termen mediu și lung pentru industria financiară “nu trebuie să fie sumbre”. De teama unui posibil hard-Brexit, marile grupuri financiare își reorganizaseră operațiunile europene cu mult înainte de 31 decembrie 2020 și astfel și-au redus considerabil dependența de piața unică. Apoi, Marea Britanie și UE intenționează să stabilească mai clar cadrul de reglementare a serviciilor financiare, ceea ce ar putea face ca o serie semnificativă de servicii financiare să fie oferite în viitor între UE și Regatul Unit pe baza deciziilor de echivalare.

         Dar un impact negativ de moment se vede deja. Potrivit unui recent raport EIU, multe companii au întârziat deciziile de investiții, în unele cazuri de ani de zile, până când a existat o mai mare claritate cu privire la Brexit. Acest sold  negativ afectează suma investițiilor străine directe ce intră în Marea Britanie în urma Brexitului, firmele din UE fiind cei mai mari investitori în ceea ce privește compania-mamă directă.

 

         Apoi, acordul din decembrie va schimba mai ales rolul Londrei de principal centru al pieței financiare a UE, din moment ce, de exemplu, tranzacționarea acțiunilor europene se mută pe continent. Circa 20% din valoarea totală a activității sectorului financiar în City of London erau direct dependente de accesul pe piață pe baza pașaportului european, dar o mare parte din acea afacere se mută deja. Analiștii arată însă că Londra va suferi doar o scădere modestă a importanței sale în finanțele mondiale (în special în comparație cu rivalul său global New York), pentru că City are o deschidere tradițională față de investițiile globale, dispune de o largă forță de muncă profesionistă și de infrastructuri majore pe piața financiară, precum case de compensare și schimburi, iar toate acestea vor persista ca avantaje pe termen mediu. Mai mult, nici un alt centru financiar european nu a reușit să speculeze semnificativ ieșirea Marii Britanii din UE. Afacerile care părăsesc Londra sunt dispersate între Frankfurt, Dublin, Paris și Amsterdam. Raportul EIU sugerează că o mai mare certitudine oferită de acordul TCA ar putea chiar opri declinul din City.

         Oricum, pentru moment, impactul Brexit asupra finanțelor europene este vizibil numai pentru avizați, fiind mascat de impactul mult mai mare al pandemiei Covid-19 și va deveni mai clar doar pe măsură ce se va retrage influența din economie a virusului.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri