Jurnalul.ro Bani şi Afaceri În ţara unde eşecul e tradiţie, Start-Up Nation a devenit un fenomen

În ţara unde eşecul e tradiţie, Start-Up Nation a devenit un fenomen

de Luciana Cocoș    |   

Când vorbim despre business în România, realitatea vine să confirme studii și cercetări recente care au evidențiat dorința tot mai mare a românilor de a trece de la statutul de angajat, la cel de antreprenor. Față de luna decembrie a anului trecut, numărul de asociați/acționari în cadrul firmelor din România active din punct de vedere juridic este în creștere cu aproximativ 20.000 de antreprenori, potrivit datelor de la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului, analizate de către REGnet.ro. Pe de altă parte însă, oamenilor încă le este teamă. Mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă o afacere, conform Barometrului Startup-urilor. Acestea sunt urmate de accesul la finanțare, educația precară și impredictibilitatea fiscală.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea, este de părere că teama de eșec vine dintr-o mentalitate devenită parcă tradiție.  „În satul românesc tradiţional, divorțul nu era acceptat, fiind considerat un eșec. La noi, ideea că ai greșit o dată nu este atât de ușor acceptată, însă, trebuie să nu ne mai fie rușine sau frică să vorbim despre acest lucru, cu atât mai mult în antreprenoriat. Trebuie să știm foarte clar de la bun început că în antreprenoriat eșecul există, chiar și legea contabilității ne dă voie la așa ceva, pentru că ne admite pierderea. În afaceri poți câștiga, dar din păcate poți să și pierzi. E important ca fiecare greșeală să se transforme în ceva constructiv, pentru că atunci progresăm. Dacă învățăm să transformăm greșelile în ceva constructiv, teama de eșec va dispărea. Și mai trebuie să învățăm să vorbim despre lucrul acesta”, spune ministrul. 

 

OBSTACOLE ÎN CALEA AFACERILOR
Mentalitatea și teama de eșec: 20%
Accesul la finanțare: 18%
Educația precară: 12%
Impredictibilitatea fiscală: 12%
 

De cealaltă parte, cei care au reușit să-și învingă această teamă de eșec vorbesc despre experiențele lor în afaceri. “Povestea de succes în România există, trebuie doar să deschidem ochii și să vorbim cu putere despre ea, pentru că în antreprenoriat partea aceasta de mentorat, de inspirație, este extrem de importantă. Modelul este foarte important și atunci povestea de succes trebuie spusă obligatoriu pentru că ea motivează. Trebuie să învățăm și în România să vorbim despre povestea de succes, despre cei care au reușit în afaceri fără să ne mai fie teamă de tot felul de sintagme. Motivarea, în general, în economiile care produc foarte mulți antreprenori vine și din această chestiune, de a avea modele și oameni care au reușit”, mai spune oficialul.

Trebuie retrezit spiritul antreprenorial


Barometrul Startup-urilor ne arată faptul că fondurile proprii (79% dintre respondenți) rămân principala sursă de finanțare pentru cei care iau drumul antreprenoriatului, iar peste 70% dintre antreprenori consideră ca fondurile oferite de stat în cadrul programelor pentru IMM-uri reprezintă forma de finanţare cu cel mai mare impact în susținerea ideilor de afaceri. Asta se reflectă și în cifrele programului Start-Up Nation, a cărui menire, spune ministrul, este redeșteptarea spiritului antreprenorial românesc. Mai bine de 5.300 de proiecte au fost admise până acum în cadrul programului Start-Up Nation 2018, iar semnarea primelor contracte începe după data de 6 mai. 
 

SURSE DE FINANȚARE ÎN AFACERI
Fonduri proprii: 79%
Fonduri europene: 11%
Finanțare nerambursabila de la stat: 16%
Familie și prieteni: 14%
 

„Înainte de acest program aveam niște cifre care nu erau tocmai prietenoase cu România: 2,2 companii la suta de locuitori, față de media europeană de 4,5 companii. Programul Start-Up Nation este un program care vine să te stimuleze să ieși din zona de confort, să-ți asumi riscuri. Aproape 5 milioane de români au plecat din țară. Dacă stăm să ne gândim, cei care pleacă sunt cei care-și asumă riscuri, ceea ce în principiu arată că au plecat cei care aveau spiritul antreprenorial în ei. Și atunci cine rămâne în țară? Cei care sunt într-o zonă de confort. A trebuit să venim cu aceste programe special, astfel încât să retrezim spiritul antreprenorial. Ținta este atinsă și eu spun că s-a transformat deja într-un fenomen“, spune Ștefan-Radu Oprea.

Educația financiară și antreprenorială, un must-have
 

Lipsa educației financiare și antreprenoriale a românilor este și ea evidențiată negativ în studii și cercetări, însă ministrul spune că eforturi se fac. „Avem programe de educație antreprenorială pe care le desfășurăm în cadrul ministerului, există această nevoie. Trebuie să știm să învățăm mai devreme să vorbim despre bani în sensul educației financiare. Ideea de a nu risipi e foarte importantă, ideea de a ști că și banii au un cost. Educația antreprenorială trebuie să fie continuă, pentru că, la orice nivel ai ajunge în business, întotdeauna trebuie să fii din ce în ce mai bun. Spre exemplu, am început acum cu Bursa de Valori București un program în care suntem prezenți cu seminarii în 9 municipii pentru a explica antreprenorilor că se pot finanța pe piața AeRO, o piață pentru IMM-uri. Am constatat că există destul de puțină cunoaștere în acest domeniu“, adaugă oficialul.  

Un ministru trecut prin afaceri
 

Ștefan-Radu Oprea este familiarizat cu mediul de afaceri încă din perioada de tranziție. „În anii ‘90 eram student în anul I, și deja pe prima lege de organizare am avut a doua baracă la Gara de Sud din Ploiești. Pe vremea aceea umpleam brichete, era un mic atelier de manufactură. În 1991 am considerat că deja se pot face mult mai multe lucruri, am vândut asociatului meu, și de atunci până în 2012 am tot fost în diverse domenii de activitate. Am trecut și prin experiența de a lucra în multinațională pentru că e bine să înveți”, spune ministrul.

Stat vs privat și multe bătăi de cap
 

Ministrul spune că România nu a trecut încă de hopul mentalității în business, mai ales când vine vorba de a face afaceri cu statul. „Există o diferență foarte puternică de abordare între mediul privat și stat, și pot să vă spun că atunci când vrei să mergi într-o licitație, când discuți în mediul privat, te concentrezi asupra elementelor care fac să fii cel selectat, avantajele tale, ce aduci, ce poți să faci în timpul pe care ți-l asumi, ai capacitate, ai garanții, povești de succes. Privatul se concentrează asupra acestor elemente care pot să ducă la succesul licitației. Când mergi să lucrezi pentru statul român, întotdeauna o să vezi o listă a elementelor pentru care poți fi dat afară dintr-o licitație, nu a celor care ar susține o competiție solidă. Este o diferență totală de filozofie, o diferență mare de mentalitate, și probabil în momentul în care vom reuși să schimbăm această mentalitate o să fie un cadru mult mai favorabil pentru mediul de afaceri“, a declarat Oprea.

INTRUMENTE DE FINANȚARE
Bani oferiți de stat: 71%
Fonduri europene: 58%
Credite bancare: 30%
Sursa: Barometrul Startup-urilor

CASETĂ
START-UP NATION 2018
33.514 de proiecte depuse 
6.688 de proiecte şi planuri de afaceri verificate
5.302 de proiecte admise 
458 de proiecte respinse
928 de proiecte în calificări 
Sursa: aippimm.ro

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri