Totul începe cu injectarea unui cod periculos în browserul folosit atunci când vă conectaţi pe platforma de online banking. Troienii bancari infectează calculatorul sau telefonul după ce accesaţi anumite site-uri suspecte. În momentul în care plătiţi factura, acel cod va schimba destinaţia banilor şi suma pe care o transmiteţi fără să vă daţi seama.
„Este foarte bine să aveţi notificări prin SMS, pentru că dacă acea plată s-a dus în altă parte, e bine să vedeţi din timp”, ne-a declarat Ştefan Tănase, cercetător senior securitate IT, Kaspersky Labs. Infractorii de acest gen au conturi la aceleaşi bănci ca şi voi pentru că transferurile se fac instantaneu. Din fericire, scoaterea banilor de la ATM nu este instantanee. Au nevoie de bani cash pentru că, dacă aceştia rămân în conturi, tranzacţiile se pot inversa.
Aici apar în scenă „cărăuşii de bani”, cei care deschid conturile. Cărăuşii sunt, de obicei, persoane naive care sunt recrutate fără a şti în ce se bagă. Ei sunt cei care acceptă joburi de tipul „munceşti de acasă” sau răspund la anunţuri „fă bani fără să pleci de acasă”. „Lor li se oferă joburi de contabili sau manageri de clienţi, plăţi sau conturi şi li se spune că trebuie să deschidă nişte conturi şi să scoată banii pe baza unor instrucţiuni, iar salariul va veni din comisioane”, mai spune Tănase.
Furtul de pe carduri
La carduri, un furt este de ordinul sutelor de dolari sau euro. Atacatorii vor încerca o plată de 500 de euro dacă e card străin. Dacă este card românesc, suma este de câteva sute de lei.
În general, este vorba de 1.000 sau 2.000 de euro, niciodată mai mult de 10.000 de euro, asta dacă victima este persoană fizică. La companii nu există această restricţie. Au fost cazuri în care companiile au făcut transferuri bancare închipuite în şi din alte state şi asta fără ca infractorii să viruseze. Pur şi simplu au avut acces la e-mailul firmei respective, iar în momentul în care venea de la un furnizor un ordin de plată, ei ştergeau mailul şi îl retrimiteau modificând contul şi destinatarul.