Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale La Mousmé, de Vincent van Gogh, scoasă la licitație. Ar putea valora 10 milioane de dolari

La Mousmé, de Vincent van Gogh, scoasă la licitație. Ar putea valora 10 milioane de dolari

de Magdalena Popa Buluc    |   

La Mousmé, un desen al maestrului olandez Vincent van Gogh, intră pe piața de licitații în martie anul acesta, la celebra casă de licitații Christie's. Opera ar putea ajunge la valoarea de 10 milioane de dolari.

 

Familia unui comerciant de artă din Londra scoate la vânzare un desen al unei tinere fete din Provence, de inspirație japoneză, realizat de Vincent van Gogh. Evaluată la 10 milioane de dolari, lucrarea se intitulează „ La Mousmé” (1888) și ar putea deveni cel mai scump desen van Gogh vândut la licitație.

 

Pe site-ul Christie’s, desenul iese în evidență ca imagine de referință a catalogului în care a fost inserat: „A Family Collection: Works on Paper, Van Gogh to Freud”, o vânzare care va avea loc în streaming live de la New York, în martie.

 

La Mousmé fost realizat de van Gogh la Arles, între 31 iulie - 3 august 1888. Împreună cu acest desen, a cărui valoare este estimată între 7 - 10 milioane de dolari, va mai fi scos la licitație Journal Intime, al lui René Magritte, din 1954, care a fost cumpărat cu 237.650 GBP în 2002, iar acum este estimat la aproximativ 2,5 milioane, până la 3,5 milioane de dolari.

 

Alături de cele 2 lucrări, un autoportret rar al lui Lucian Freud, din 1974 (estimat la 1,8 până la 2,5 milioane de dolari), recent inclus în expoziția de la Royal Academy of Arts din Londra, un Henry Moore din 1941 (între 1,5 și 2,5 milioane de dolari), precum și lucrări pe hârtie semnate de Georges Seurat,  Augustus John și alții, cumpărate în anii 1970 - 1980.

Guașa lui René Magritte, „Journal intime” (1954), estimată la 2,5 milioane USD - 3,5 milioane USD.

 

Martin Bailey, un mare expert în van Gogh și corespondent pentru „The Art Newspaper”, mărturisește că La Mousmé a fost furat în timpul epocii naziste, pentru ca mai târziu să se întoarcă la proprietarul american al lucrării. Actualul proprietar nu a fost identificat de Christie's, dar Bailey spune că acesta că face parte din familia comerciantului londonez Thomas Gibson.

 

Totodată, pictura „La Mousmé șezând”, realizată de van Gogh în 1888, în timp ce locuia la Yellow House din Arles, este păstrată la National Gallery din Washington. Ceea ce face ca desenul din licitație să fie și mai special este faptul că pictorul a realizat schița la câteva zile după ce a pictat portretul. Prin urmare, nu este un desen pregătitor, ci unul ulterior, bazat pe un detaliu al picturii.

 

 

Vincent van Gogh. La Mousmé șezând, 1888

 

 

Van Gogh a numit-o pe tânăra fată pe care a desenat-o „mousmé”, termen pe care l-a preluat din bestsellerul plin de viață al lui Pierre Loti, Madame Chrysanthème, și care spune povestea unui ofițer de marină francez, căsătorit cu o japoneză. Romancierul explică termenul astfel: „Mousmé este un cuvânt care înseamnă o fată sau o femeie foarte tânără. Este unul dintre cele mai frumoase cuvinte din limba japoneză; pare să reflecte atât moue (care înseamnă pălăria amuzantă, veselă, a unei fete tinere), cât și frimousse (care înseamnă chipul dulce și tandru al unei fete tinere)”. 

 

Van Gogh însuși i-a scris fratelui său, Theo, după cum urmează: „Mousmé este o fată japoneză, provensală în acest caz, cu vârsta cuprinse între 12 și 14 ani”.

 

 

 

Prima pagină a cărții Madame Chrysanthème, a lui Pierre Loti, Lévy, Paris, 1888 (ilustrație de Luigi Rossi)

 

 

Bailey adaugă: „Punctele dansează pe hârtie, dându-i viață. Interesant este faptul că fata din desen apare puțin mai orientală decât în ​​pictură, cu ochi mai migdalați. Van Gogh a realizat, de asemenea, două desene după ce a realizat această pictură: unul se află la Muzeul de Stat de Arte Frumoase Pushkin, din Moscova, iar celălalt face parte din caietul Noa Noa, al lui Paul Gauguin, la Muzeul d'Orsay, din Paris. Evident, a fost o figură importantă pentru Vincent”.

 

 

Cine a fost La Mousmé?

 

Nu știm cine este tânăra din portret. Potrivit expertului Bailey, modelul pare să fie același cu cel înfățișat de Christian Mourier-Petersen într-un tablou puțin cunoscut, intitulat „Tânăra femeie din Arles”, care se află la Copenhaga. Totodată, tânăra portretizată de van Gogh ar putea fi fata unui morar, care a trăit într-o moară de vânt pictată de Van Gogh (The Old Mill, 1888), lucrare aflată acum la Galeria de Artă Albright-Knox din Buffalo, New York. Dovezile nu sunt, însă, concludente.

 

O altă perspectivă îi aparține scriitoarei Bernadette Murphy, în cartea sa, Urechea lui Van Gogh: adevărata poveste. Aici, ea susține că tânăra ar putea fi Thérèse Mistral, nepoata de 12 ani a doamnei care îi făcea menajul lui Vincent van Gogh, Thérèse Balmossière.  Și aceasta este, însă, doar o ipoteză.

 Tânăra femeie din Arles, al lui Christian Mourier-Petersen (1888). Colecția Hirschsprung, Copenhaga

Întreaga poveste a provenienței desenului este relatată și într-un articol scris de Bailey. Lucrarea fusese oferită de Vincent unui artist australian, John Russell, căruia van Gogh i-a dat o duzină de exemplare desenate, precum și alte versiuni ale picturilor sale. Acestea sunt acum împrăștiate în întreaga lume, unele fiind la Muzeul Solomon R. Guggenheim, din New York, altele, la Muzeul de Artă din Philadelphia, precum și la Muzeul de Artă Saint Louis, sau la Galeria Națională de Artă din Washington, DC. 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri