Curtea urmează, astăzi, să dezbată și să pronunțe o decizie în această speță sensibilă, iar, potrivit unor surse, raportul pe care Marian Enache urmează să-l prezinte plenului este unul de admitere, în parte, a sesizării ÎCCJ. Odată picată la CCR, legea se va întoarce în Parlament. Marcel Ciolacu a anunțat, încă de luna trecută, că, în acest caz, va fi convocată o sesiune extraordinară, pentru a se pune în concordanță legea cu decizia Curții. Iar lucrurile trebuie rezolvate rapid, ca să nu se piardă banii din PNRR.
Astfel, raportul întocmit de Marian Enache (FOTO) este finalizat și aduce, în principal, o serie de critici aspre legii. Spre exemplu, reglementarea potrivit căreia vechimea extinsă la 25 de ani în magistratură este neconstituțională, întrucât nu cuprinde norme tranzitorii raționale. Mai mult, legea ar face o medie a celor 25 de ani de activitate, pentru a fi calculată pensia.
O altă critică se referă la pierderea din vechime a perioadei asimilate, ceea ce încalcă principiul constituțional al independenței justiției. De asemenea, raportul critică faptul că nu este corelată pensia de serviciu aflată în plată cu funcția, gradul și vechimea în funcție de care persoana în cauză s-a pensionat, lucru care, în opinia judecătorului raportor, nu mai menține cuantumul pensiei de serviciu în sfera sistemului de justiție.
Legea discriminează
Lucrurile merg și mai departe și se arată că majorarea vârstei de pensionare, etapizată, până la 60 de ani, este reglementată în mod defectuos, iar Parlamentul este acuzat că nu a adus modificărilor efectuate la legislația în vigoare normele tranzitorii care să asigure previzibilitate în legătură cu modul de conformare la noile cerințe. Mai mult, se arată că nu a fost inclus un termen rezonabil în care magistrații să se adapteze acestor noi prescripții legale, ceea ce încalcă principiile constituționale ale securității juridice și legalității.
Un alt punct sensibil este acela că Plenul Curții Constituționale este îndemnat de judecătorul raportor să constate caracterul discriminatoriu al noilor reglementări, potrivit cărora se impun diferențe pe criterii de vârstă de pensionare. Iar un alt viciu de neconstituționalitate a fost identificat în ceea ce privește recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată, după o nouă formulă, care, susține raportul, discriminează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie. Acest viciu de neconstituționalitate ar avea drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată, încălcând principiul neretroactivității legii și fragilizând independența justiției.
Normele au un caracter confuz
În continuare, se analizează viciul de neconstituționalitate al eliminării reglementării referitoare la creșterea cu 1% a procentului de 80% care se aplică asupra bazei de calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani. Nici în această situație măsura nu este precisă și previzibilă, în lipsa unui înțeles clar care să respecte conformarea cu articolul 44 din Constituția României.
Nu în ultimul rând, este criticată măsura stabilirii unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu, raportul subliniind că este neclară baza de impunere, deoarece sunt indicate patru modalități diferite de interpretare, ceea ce conferă reglementării un caracter confuz, cu încălcarea principiului constituțional al cerințelor de calitate a legii.
Președintele CCR arată că impozitarea nu poate avea un caracter sancționatoriu, iar fiscalitatea trebuie să fie legală și proporțională, rezonabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.
Curtea Supremă a cerut picarea în integralitate a actului normativ
În 30 iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu unanimitate de voturi, a decis sesizarea Curții Constituționale, înainte de promulgarea legii pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu și a Legii 227/2015 privind Codul fiscal. Sesizarea de neconstituționalitate privește legea în întregime, fiind reținute atât vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă, cât și intrinsecă.
ÎCCJ acuză caracterul eterogen și încălcarea principiului unicității reglementării, încalcăcarea principiul legalității, al caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, că nu a respectat ordinea de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului, că încalcă principiul constituțional al clarității și previzibilității normei juridice, independența justiției și statul de drept, protocolul Comisiei Europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, principiul egalității în drepturi, Codul fiscal și principiul separației și echilibrului puterilor în stat referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului.
Trecută de ambele Camere și trimisă la promulgare în aceeași zi
CCR ar fi trebuit să se pronunțe, încă de săptămâna trecută, pe legea pensiilor de serviciu, însă, la termenul anterior, dosarul nu a fost analizat. La mijlocul lunii iulie, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR, premierul Marcel Ciolacu a făcut un apel către judecătorii Curții să dezbată într-un termen mai rapid această chestiune. Ciolacu a afirmat că, dacă legea pensiilor „speciale” nu trece de CCR, va fi convocată, luna aceasta, o ședință extraordinară a Parlamentului, pentru a transpune în legea criticată decizia pronunțată de Curtea Constituțională, lăsând să se înțeleagă că era cunoscut faptul că legea are mari probleme de constituționalitate, chiar după adoptarea ei. PLX 244/2023, legea aflată acum pe masa CCR, a fost adoptată de Senat la data de 29 martie 2023, după care de Camera Deputaților la 26 iunie 2023. În aceeași zi, legea a fost trimisă înapoi la Senat, pentru a se dezbate și a se vota în procedură de urgență textele nou introduse de Plenul Camerei Deputaților.
Senatul a adoptat din nou legea, și noile texte, în ședința din 28 iunie 2023, pe care a înaintat-o Camerei Deputaților, unde, tot pe 28 iunie, s-a dat votul final. Au fost 209 voturi pentru, 27 împotrivă, 17 abțineri, iar doi deputați nu au votat. În aceeași zi, legea a fost trimisă la Palatul Cotroceni, pentru promulgare, însă, pe 30 iunie, a fost depusă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.