CSM și Guvernul României nu susțin această inițiativă legislativă parlamentară, atrăgând atenția că se va exercita o represiune asupra unei categorii de persoane, pe de o parte, și, pe de altă parte, că legea ce se dorește a fi modificată prin astfel de prevederi nu cuprinde nici infracțiuni, nici pedepse penale.
Inițiativa de modificare și completare a Legii nr. 122/2006, privind azilul în România aparține unui grup de 51 de senatori și deputați, dintre care unul este de la UDMR, doi sunt de la PSD, șase sunt de la PNL și 42 sunt de la USR.
Cea mai controversată prevedere a acestui proiect de lege se referă la faptul că „transportul și/ sau găzduirea persoanelor strămutate, indiferent dacă beneficiază sau nu de o formă de protecție, de către persoane condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni contra vieții, infracțiuni contra libertății persoanei sau infracțiuni de sclavie, dacă nu a intervenit reabilitarea, precum și de acele persoane înscrise în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor (…) constituie infracțiune și de pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la doi ani sau cu amendă penală”.
Mai mult, conform aceluiași proiect de lege, inclusiv tentative de transport sau găzduire a persoanelor strămutate de către această categorie de cetățeni ar urma să se sancționeze penal.
Ideea le-a venit odată cu ucrainenii fugiți din calea războiului
Din expunerea de motive redactată, care stă la baza acestei inițiative legislative, măsura ce se dorește a fi instituită prin lege urmărește prevenirea unor fapte de natură penală săvârșite de cetățenii români cu un trecut infracțional în materia faptelor cu violență, a traficului și exploatării de persoane, mai ales în contextul războiului din Ucraina, război ce a generat un flux de ucraineni care au părăsit țara, intrând pe teritoriul României, și care au, în acest moment, statutul de refugiați sau de persoane strămutate.
Conform documentului citat, până la data de 21 martie 2022, au intrat în România 509.348 de cetățeni ucraineni, iar, până la data de 11 aprilie, dintre aceștia, figurau ca ieșiți din România 304.156 de ucraineni. După această dată, Poliția de Frontieră nu a mai publicat numărul cetățenilor ucraineni care au ieșit din România.
Una dintre problemele care ar putea apărea odată cu implementarea acestor măsuri propuse pleacă din însăși definirea persoanelor care nu pot transporta sau găzdui strămutați. Infracțiunile contra vieții se referă la omor, omor calificat, ucidere la cererea victimei, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, uciderea din culpă, pruncuciderea sau loviturile cauzatoare de moarte.
CSM: Reglementarea va descuraja ajutorarea celor aflați în situații extreme
Chiar și CSM, în punctul de vedere transmis, atrage atenția că reglementarea propusă „va supune represiunii orice activitate de transport sau găzduire a unor persoane strămutate, chiar dacă ar fi animată exclusiv de dorința de a ajuta o persoană aflată în dificultate, doar pentru faptul că acest ajutor este acordat de o persoană condamnată pentru infracțiunile descrise în proiectul de lege”. CSM subliniază că „o astfel de reglementare ar putea avea efectul contrar celui urmărit, descurajând persoanele să acorde ajutor celor strămutați, aflați în situații extreme și care nu ar putea primi acest ajutor de la alte persoane”.
Nici Guvernul României nu susține adoptarea unei astfel de inițiative legislative. Executivul arată că propunerea este criticabilă din punct de vedere constituțional. „Legea 122/2006 privind azilul în România nu cuprinde reglementări privind fapte care constituie infracțiuni și nu prevede sancțiuni penale”, mai arată Guvernul, care critică inclusiv „caracterul superfluu și superficial al acestor incriminări”.
Platformă digitală la MAI și mesaje într-o limbă înțeleasă de refugiați
Proiectul mai are câteva reglementări. Una dintre ele se referă la faptul că Ministerul Afacerilor Interne are obligația să pună la dispoziție o platformă digitală integrată, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, în cadrul căreia să fie oferite informații referitoare la faptul că persoanele strămutate au posibilitatea de a furniza autorităților române informații despre locul în care se află și despre mijloacele de transport folosite, dar și că persoanele strămutate, ONG-urile și alte persoane interesate au posibilitatea de a informa asupra existenței unui posibil caz de abuz împotriva persoanelor strămutate, în vederea investigării și efectuării de anchete sociale,
Mai departe, MAI, prin Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări și organele de poliție teritoriale ar urma să fie obligate să afișeze, la punctele de intrare în țară, și să comunice fiecărei persoane strămutate în parte, precum și să comunice prin mijloace de informare în masă sau pe site-urile proprii într-o limbă de circulație internațională sau într-o limbă cunoscută de persoanele strămutate.
Aceste informații ar trebui să se refere la riscurile asociate acceptării transportului și cazării de la persoane necunoscute sau recomandarea de a folosi platforma digitală integrată.
De asemenea, proiectul mai reglementează faptul că Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului vor accesa această platformă digitală și vor efectua anchete sociale la locurile de găzduire declarate de persoanele strămutate, din oficiu sau la cerere, dacă există suspiciuni sau reclamații asupra existenței unui caz de abuz.
Legea, în această formă, a trecut de Senat, la data de 6 septembrie, prin adoptare tacită, ca urmare a depășirii termenului constituțional de adoptare. Iar, în acest moment, se află pe masa comisiilor raportoare ale Camerei Deputaților.