Toate criticile formulate de Nicușor Dan în contestația împotriva legii care modifică definițiile și cuantumul pedepselor prevăzute de noua lege privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității sau de război au fost respinse de către Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi. Printre cei care au votat împotriva președintelui se numără și judecătorul Dacian Dragoș, numit în funcție chiar de către Nicușor Dan. În contradictoriu cu șeful statului, CCR susține că legea este clară, precisă și previzibilă.
Lovitură pentru președintele României, Nicușor Dan, din partea Curții Constituționale, inclusiv din partea proaspătului judecător Dacian Dragoș, numit, chiar săptămânile trecute, de către actualul șef al statului. Curtea a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de către președintele Nicușor Dan și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, prevederile articolului 1 punctul 2 din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist, xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și de război.
În acțiunea pe care Nicușor Dan a formulat-o la CCR, se arată că legea este plină de vicii. Spre exemplu, se invocă faptul că există o lipsă de claritate în ceea ce privește noțiunile de „legionar” și de „fascist” din lege, că există o lipsă de claritate cu privire la noțiunea de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din perspectiva conținutului, că nu există claritate cu privire la aceleași noțiuni din perspectiva concentrației conținutului, că există o lipsă de claritate a acelorași noțiuni din perspectiva autorului materialului și că există o lipsă de claritate a sintagmei „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. De asemenea, președintele Nicușor Dan a adus acestei legi critici de natură constituțională din perspectiva dreptului la informație, a accesului la cultură și a libertății de exprimare.
Minuta, ostilă acțiunii președintelui
Ei bine, Curtea Constituțională arată, însă, că, dimpotrivă, legea atacată de președintele României „este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și la scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”.
„Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale, care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația”, susțin cei nouă judecători ai instanței de contencios constituțional.
Conform minutei acestei decizii, se precizează că CCR a mai respins, la data de 10 iulie 2025, tot în unanimitate, ca neîntemeiată o obiecție de neconstituționalitate a acestei legi, pentru critici similare, formulată de deputați ai Opoziției. „Cu privire la această obiecție, Curtea și-a motivat respingerea printr-o decizie aflată în curs de redactare și publicare, pe fundamental unui test de proporționalitate între măsurile legislative propuse și obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conștiință ori accesul la educație și la cultură”, se mai precizează în documentul citat. De asemenea, Curtea Constituțională mai susține că „într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile și principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populație, eliminând însăși demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertatea de exprimare”.
Ce prevede legea atacată
Legea, atacată de către Nicușor Dan, dar găsită fără cusur de către Curtea Constituțională, a fost inițiată de către deputatul Silviu Vexler, membru al Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, a fost adoptată de către Parlament, în cameră decizională, la data de 11 iunie 2025.
Această lege prevede, printre altele, interzicerea organizațiilor, simbolurilor, materialelor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime contra umanității și de război.
Actul normativ în cauză stabilește că, prin materiale cu acest caracter interzis, se înțelege imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Modificările operate prin această lege introduc pedepse cuprinse între 3 și 10 ani de pușcărie pentru constituirea unei organizații de acest tip sau aderarea prin sprijinirea unui astfel de grup, în orice fel. De asemenea, se prevede o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru punerea la dispoziția publicului, în orice mod, a unor astfel de materiale. Iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa se majorează cu jumătate.
Se mai introduce o pedeapsă cuprinsă între 3 luni și 3 ani de închisoare pentru promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau de război, dar și o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 3 ani de pușcărie pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în public a holocaustului.
Palatul Cotroceni mai are un „as” în mânecă: retrimiterea legii în Parlament, la reexaminare
Nicușor Dan a explicat, în conferința de presă pe care a susținut-o, la începutul acestei săptămâni. De ce a atacat la Curtea Constituțională această lege.
„Dacă ne uităm pe conținutul acestei legi, sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo. (…) În orașul Făgăraș, există o mică asociație care se ocupă cu promovarea Rezistenței în Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente. Printre membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care, în trecutul lor, au făcut parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu un caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Și sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului”, a declarat președintele României.
Odată respinsă contestația de către Curtea Constituțională, președintele României mai are la dispoziție o singură pârghie prin care mai poate bloca intrarea în vigoare a acestor prevederi. Anume, ca după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, Nicușor Dan să retrimită legea la Parlament, pentru reexaminare.