Una dintre aceste probe reprezintă un mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte de Casație și Justiție în luna martie a anului 2016, în ciuda faptului că, în februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale probele obținute de SRI în dosarele DNA, care nu au legătură cu infracțiuni contra siguranței naționale. Chiar și cu o astfel de decizie a Curții Constituționale, unele instanțe de judecată, deși au exclus astfel de mijloace de probă din dosare, nu au eliminat fizic probele. Motiv pentru care a fost nevoie ca, în anul 2018, să fie emisă o nouă decizie de către CCR care să oblige efectiv eliminarea tuturor probelor ilegale și a suporților pe care acestea se află din dosar, pentru a nu influența, la nivel subliminal, magistrații învestiți cu soluționarea cauzelor. Exact această ultimă decizie a CCR a stat la baza eliminării tuturor mandatelor de supraveghere tehnică și a mandatelor de siguranță națională incluse de DNA ca probe pentru acuzarea Angelei Toncescu și a lui Dan Hosu în dosarul aflat pe masa judecătorilor de la Tribunalul București.
De trei ani și cinci luni a fost nevoie, de la momentul trimiterii în judecată a dosarului “Carpatica” de către DNA, pentru ca judecătorul de cameră preliminară de la Secția Penală a Tribunalului București să dispună înlăturarea tuturor probelor obținute ilegal și neconstituțional, cu ajutorul Serviciului Român de Informații. Acest lucru întâmplându-se la mai bine de patru ani de când Curtea Constituțională a decis că SRI nu are ce să caute în astfel de dosare și la alți doi ani după ce tot Curtea Constituțională a decis că probele astfel obținute, chiar și excluse din rechizitorii, nu mai au ce căuta fizic între filele dosarelor judecate.
Cauza a ajuns la Tribunalul București în data de 13 februarie 2017 și a început să fie analizată, în camera preliminară, un an mai târziu, pe 13 februarie 2018. După nu mai puțin de 37 de termene amânate, fie pentru lipsă de apărare, fie pentru administrarea probatoriilor încuviințate, fie pentru lipsă de procedură sau pentru audierea martorilor, fie pentru lipsa de la dosar a relațiilor solicitate de la diverse instituții ale statului sau, odată cu declanșarea epidemiei de COVID-19, din pricina unor hotărâri ale adunărilor generale ale judecătorilor sau din cauza emiterii Decretului 195/2020 al președintelui României, privind instituirea stării de urgență la nivel național, la data de 20 iulie 2020, instanța s-a pronunțat cu privire la legalitatea unora dintre probele administrate de DNA în cauza supusă judecății.
Încă din 4 februarie 2020, inculpații Angela Toncescu și Sorin Tatu au cerut excluderea unor probe de la dosar. Soluția emisă de judecător este una mai mult decât cruntă pentru fostul binom SRI-DNA.
15 mandate de supraveghere și 3 mandate de siguranță națională
Cererea celor doi a fost admisă, instanța constatând nulitatea absolută a punerii în executrare a mandatelor de supraveghere tehnică încuviințate, dar și a mandatelor de supraveghere tehnică prelungite prin încheiere de judecătorii de drepturi și libertăți din cadru Tribunalului Sibiu.
Inițial, aceste mandate de supraveghere tehnică au fost puse în executare în dosarul de urmărire penală 56/D/2005 al DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu, dar au fost folosite în cauza instrumentată de Direcția Națională Anticorupție și au fost efectuate în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. 121/UP, 122/UP, 123/UP, 124/UP, 125/UP, 126/UP, 127/UP, 128/UP, 129/UP și 130/UP, emise în data de 11 noiembrie 2015, a mandatelor de supraveghere tehnică nr. 150//UP, 151/UP și 152/UP, toate emise în data de 10 decembrie 2015, dar și a mandatelor de supraveghere tehnică nr. 19/UP și 20/UP din data de 4 februarie 2016. Tribunalul Bucureși a dispus excluderea din materialul probator a tuturor proceselor verbale de redare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnică a mandatelor respective.
Însă, în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 2018, a dispus inclusiv îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă, precum și a suporților care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică sus-menționate.
Iar asta nu este tot. Tribunalul București a mai constatat nulitatea absolută a procedeului probator și a mijloacelor de probă obținute în baza mandatelor de siguranță națională nr. 00200, din data de 23 februarie 2015, nr. 004648, din data de 21 septembrie 2015, și nr. 002232 din 23 martie 2016, emise în baza încheierilor prin care au fost autorizate măsuri de supraveghere tehnică de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acest sens, au fost exluse din materialul probator toate notele de redare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnică, iar, în baza aceleiași Decizii a CCR nr. 22 din 2018, judecătorul a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă și a suporților care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică respective. Încheierea Tribunalului București nu este definitivă, ea putând fi contestată odată cu fondul. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 4 august.
Decizia obligatorie CCR, inexistentă pentru ÎCCJ și DNA
Unul dintre mandatele anulate absolut de Tribunalul București, în această cauză, este mandatul de siguranță națională nr. 002232/2016, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 23 martie 2016. Practic, autorizarea de către SRI a punerii în executare, pentru DNA, a măsurilor de supraveghere tehnică a fost dispusă de către instanța supremă la mai bine de o lună după ce Curtea Constituțională a declarat ilegală o astfel de practică.
Concret, în data de 16 februarie 2016, Curtea Constituțională a emis Decizia definitivă și general obligatorie nr. 51/2016, prin care a decis că sintagma “alte organe specializate ale statului”, din Codul de procedură penală, care puteau pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, altele decât organele judiciare, este neconstituțională. Astfel, Curtea a scos Serviciul Român de Informații din dosarele Direcției Naționale Anticorupție, eliminând sintagma “alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor articolului 142, alineat 1 Cod procedură penală.
Și nu doar că Înalta Curte de Casație și Justiție a ignorat o decizie obligatorie, emisă de CCR cu mai bine de o lună înainte, însă DNA, prin administrarea acestor mijloace de probă, precum și a celor obținute anterior deciziei CCR, a trimis dosarul în instanță în luna februarie a anului 2017, fără a extrage din probatoriul acuzării aceste probe neconstituționale. Constatarea nulității absolute a acestor probe ilegale a fost constatată, astfel, la mai bine de trei ani și jumătate de la trimiterea dosarului în instanță și la patru ani de la decizia CCR.
Curtea Constituțională a obligat și la eliminarea fizică de la dosar a probelor anulate
În cuprinsul încheierii Tribunalului București din data de 20 iulie 2020, judecătorul de cameră preliminară invocă o altă decizie a Curții Constituționale, pentru a justifica îndepărtarea din dosar a mijloacelor de probă a căror nulitate absolută a constatat-o.
Mai exact, este vorba despre Decizia CCR nr. 22, din 26 februarie 2018, prin care a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 102, alineat 3, din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de un petent care s-a aflat în situația, deloc singulară, în care, deși probele obținute neconstituțional de către SRI, pentru DNA, au fost constatate nule, instanțele nu considerau necesar să le și înlăture fizic de la dosarul supus judecății. Același lucru a fost invocat și în dosarul “Carpatica”.
Curtea Constituțională arată, în decizia de acum doi ani, că menținerea mijloacelor de probă în dosarele penale, după excluderea probelor corespunzătoare acestora, ca urmare a constatării nulității lor, este de natură a influența percepția judecătorilor învestiți cu soluționarea acelor cauze asupra vinovăției sau nevinovăției inculpaților și de a-i determina să caute să elaboreze raționamente juridice într-un sens sau în altul, chiar în lipsa posibilității invocării, în mod concret, a respectivelor probe în motivarea soluțiilor, aspect de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție a persoanelor judecate.
În acest sens, Curtea Constituțională a constatat că prevederile articolului 102, alineat 3, din Codul de procedură penală sunt constituționale numai în măsura în care, prin “excluderea probei” din cuprinsul lor se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
“Vedeta” dosarului – Angela Toncescu
DNA a transmis rechizitoriul privind dosarul “Carpatica” la Tribunalul București, în luna februarie a anului 2017. Primul inculpat vizat este Dan Hosu, soțul actualei șefe a DIICOT, Georgiana Hosu, administrator de firmă și ex-șef al Serviciului de Combatere a Traficului cu Migranți din IGPR, pentru trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, dare de mită și instigare la folosirea de informaii care nu sunt destinate publicitații. Dosarul o mai vizează și pe Angela Toncescu, fost membru al Consiliului de Adminstrație al Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influență, dar și. pe omul de afaceri Sorin Tatu și pe fostul comisar șef de poliție Cătălin Marian Cataramă.
Conform rechizitoriului, “în intervalul martie 2015–martie 2016, inculpata Toncescu Angela, la acea dată membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, a acționat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terțe persoane aflate în cercul său relațional, în vederea influențării deciziilor de la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale și ale societății de asigurări. Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obținerea avizului necesar numirii sale în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SC Carpatica Asig SA, cât și pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societății de asigurări SC Carpatica Asig SA. Printre persoanele care au acționat în vederea favorizării/susținerii intereselor inculpatei Toncescu Angela se numără inculpații Tatu Ion-Sorin, Hosu Dan și Gurzău Adrian, administratori de drept sau în fapt ai unor societăți comerciale. Astfel, în perioada respectivă, în schimbul influenței asupra unor persoane din conducerea ASF, persoanele sus-menționate au pretins și primit foloase necuvenite constând în indemnizații lunare de la SC Carpatica Asig SA”.
Conform procurorilor, primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societățile administrate de inculpați sau interpuși ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 euro fără TVA. Acțiunile celor trei au vizat influențarea voturilor exprimate în ședințele Consiliului ASF, astfel încât să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu și a lui Liviu Andrei Stoicescu în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SC Carpatica Asig SA, respectiv în funcția de director general al SC Carpatica Asig SA, în condițiile în care aceștia nu îndeplineau condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor respective, dar să fie adoptate decizii favorabile atât societății SC Carpatica Asig SA, cât și persoanelor din conducerea acesteia.
Soțul actualei șefe a DIICOT, Dan Hosu, acuzat că a accesat Evidența Populației
Procurorii spun că, în august 2016, Dan Hosu, soțul actualei șefe a DIICOT, “prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului Cataramă Cătălin Marian, ca fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR - DCCO”, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI – Direcția pentru Evidența Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date și să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate. “În baza acestor informații, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate cu scopul obținerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente”, spun anchetatorii. “În data de 26 august 2016, pentru <